Social

Pachetul de extindere 2021: Comisia Europeană evaluează și stabilește prioritățile în materie de reforme pentru Balcanii de Vest și Turcia

Comisia Europeană a adoptat astăzi pachetul său de extindere 2021, care oferă o evaluare detaliată a situației actuale și a progreselor înregistrate de țările din Balcanii de Vest și de Turcia pe calea fiecăreia către Uniunea Europeană, cu un accent deosebit pe punerea în aplicare a reformelor fundamentale, precum și orientări clare cu privire la prioritățile viitoare în materie de reforme.

Înaltul Reprezentant al UE pentru afaceri externe și politica de securitate/Vicepreședintele Comisiei Europene, Josep Borrell, a declarat: „Prin raportul de astăzi, oferim o evaluare detaliată a progreselor înregistrate în Balcanii de Vest și în Turcia, precum și a domeniilor în care eforturile trebuie continuate. Trebuie să menținem un proces de extindere credibil. Este vorba de un demers bidirecțional: noua metodologie constituie o abordare bazată pe merit. Aceasta pune un accent mai puternic pe reformele fundamentale, precum statul de drept, libertățile fundamentale, economia și funcționarea instituțiilor democratice. Partenerii noștri trebuie să le abordeze, în interesul cetățenilor lor, și să avanseze pe calea către UE. De asemenea, aceștia trebuie să lase deoparte divergențele. Uniunea Europeană, la rândul său, trebuie să își îndeplinească angajamentele. UE nu este completă fără Balcanii de Vest. Este momentul să ne unim și să lucrăm împreună pentru a construi o Europă mai puternică.

Prezentând pachetul de anul acesta, care cuprinde Comunicarea privind politica de extindere a UE și rapoartele anuale, comisarul pentru vecinătate și extindere, Olivér Várhelyi, a declarat: „Politica de extindere constituie o investiție geostrategică în pace, stabilitate, securitate și creștere economică pe întregul nostru continent european. Este vorba de un proces bazat pe merit, în cadrul căruia oferim o evaluare faptică și justă, precum și o foaie de parcurs clară pentru accelerarea și aprofundarea reformelor din țările partenere. Acest lucru este în concordanță cu metodologia noastră revizuită de extindere și sporește credibilitatea procesului. De asemenea, țările din Balcanii de Vest și Turcia beneficiază de un sprijin financiar semnificativ din partea noastră prin intermediul noului Instrument de asistență pentru preaderare (IPA III). IPA III este, de asemenea, principala sursă de finanțare pentru Planul economic și de investiții în valoare de aproape 30 de miliarde EUR pentru Balcanii de Vest, care vizează stimularea dezvoltării economice și a convergenței cu UE a regiunii, precum și redresarea pe termen lung după pandemie.

Balcanii de Vest

Vizita recentă în regiune a președintei Comisiei, Ursula von der Leyen, și summitul UE-Balcanii de Vest desfășurat la 6 octombrie 2021 la Brdo pri Kranju, în Slovenia, au transmis un semnal important că viitorul Balcanilor de Vest se află în Uniunea Europeană. Angajamentul clar și strategic al UE față de această regiune s-a reflectat în mai multe acțiuni-cheie care aduc beneficii concrete cetățenilor din Balcanii de Vest, de la sprijinul continuu acordat pentru răspunsul la pandemia de COVID-19 până la importantul angajament de finanțare prevăzut în Planul economic și de investiții, menit să consolideze creșterea economică pe termen lung și să orienteze regiunea către economii mai verzi, mai digitale și inovatoare.

Muntenegru și Serbia au acceptat aplicarea metodologiei revizuite. Primele conferințe interguvernamentale politice cu Muntenegru și Serbia au avut loc în iunie 2021 și au oferit o orientare politică procesului de aderare a acestor țări.

În ceea ce privește Muntenegru, potrivit evaluării Comisiei, în prezent este asigurat un echilibru global între progresele înregistrate în cadrul capitolelor privind statul de drept și progresele înregistrate în cadrul negocierilor de aderare referitoare la toate capitolele. Prioritatea pentru avansarea generală a negocierilor rămâne îndeplinirea criteriilor intermediare privind statul de drept stabilite la capitolele 23 și 24. Pentru a atinge acest jalon, autoritățile trebuie să demonstreze în practică angajamentul față de agenda de reforme în vederea aderării Muntenegrului la UE. Muntenegru trebuie să își intensifice în continuare eforturile de abordare a aspectelor nesoluționate, inclusiv în domeniile critice ale libertății de exprimare, libertății mass-mediei și combaterii corupției și a criminalității organizate, fără a se anula realizările anterioare în ceea ce privește reforma sistemului judiciar.

În ceea ce privește Serbia, potrivit evaluării Comisiei, în prezent este asigurat un echilibru general între progresele înregistrate în cadrul capitolelor privind statul de drept și normalizarea relațiilor cu Kosovo, pe de o parte, și progresele înregistrate în cadrul negocierilor de aderare referitoare la toate capitolele, pe de altă parte. Serbia trebuie să continue, să accelereze și să aprofundeze reformele cu privire la independența sistemului judiciar, combaterea corupției, libertatea mass-mediei, instrumentarea la nivel național a cazurilor legate de crime de război și combaterea criminalității organizate. În special, autoritățile sârbe ar trebui să finalizeze procesul de reformă constituțională în domeniul sistemului judiciar până la sfârșitul acestui an. Progresele realizate de Serbia în ceea ce privește statul de drept și normalizarea relațiilor cu Kosovo sunt esențiale și vor determina ritmul general al negocierilor de aderare. De asemenea, Serbia trebuie să își îmbunătățească alinierea la politica externă și de securitate a UE. Progresele recente reprezintă un pas pozitiv în acest sens. Comisia salută faptul că Serbia a îndeplinit criteriile de referință pentru deschiderea clusterelor 3 și 4. Comisia sprijină ambiția Serbiei de a deschide cât mai curând posibil noi clustere de aderare, pe baza continuării progreselor în materie de reforme.

Albania și Macedonia de Nord continuă să îndeplinească condițiile de deschidere a negocierilor de aderare și ambele țări au avansat constant pe calea reformelor legate de UE. Întârzierile lansării oficiale a negocierilor de aderare cu Albania și și Macedonia de Nord au un impact negativ asupra credibilității UE. Problemele bilaterale nesoluționate dintre Bulgaria și Macedonia de Nord trebuie rezolvate cu prioritate. Este esențial ca statele membre ale UE să finalizeze fără întârziere discuțiile privind cadrele de negociere și ca primele conferințe interguvernamentale cu ambele țări să aibă loc cât mai curând posibil, și anume înainte de sfârșitul anului.

În Bosnia și Herțegovina, obiectivul strategic al integrării în UE nu a fost încă transformat în acțiuni concrete. Mediul politic a rămas polarizat, deoarece liderii politici au continuat să țină discursuri care instigă la dezbinare și să ia parte la dispute politice neconstructive, ceea ce a împiedicat realizarea de progrese generale cu privire la cele 14 priorități-cheie. Blocarea instituțiilor statului și apelurile la anularea reformelor sunt extrem de îngrijorătoare și pot fi depășite doar prin dialog politic. O scădere semnificativă a ratei de aliniere a Bosniei și Herțegovinei la politica externă și de securitate a UE reprezintă un semnal negativ. Pe de altă parte, au fost luate anumite măsuri semnificative, inclusiv organizarea de alegeri municipale la Mostar după 12 ani. Bosnia și Herțegovina trebuie să abordeze cele 14 priorități-cheie, inclusiv reformele electorale și constituționale, și să realizeze o masă critică de reforme pentru a permite Comisiei să recomande acordarea statutului de țară candidată.

În Kosovo, alegerile parlamentare anticipate din februarie 2021 au dus la formarea unui nou guvern, care se bucură de o majoritate parlamentară clară. Punerea în aplicare deplină și eficace a planului de acțiune pentru reformă în perioada următoare va fi esențială. Comisia își menține evaluarea din iulie 2018, potrivit căreia Kosovo a îndeplinit toate criteriile de referință privind liberalizarea vizelor, dar propunerea este încă pendinte în cadrul Consiliului și ar trebui tratată de urgență.

Un acord de normalizare cuprinzător, cu caracter juridic obligatoriu, este urgent și esențial astfel încât Kosovo și Serbia să poată avansa fiecare pe calea sa europeană. Belgradul și Pristina trebuie să se implice în mod constructiv în procesul de dialog, mediat de ÎR/VP Borrell și de reprezentantul special al Uniunii Europene Lajcak.

Toți cei șase parteneri din Balcanii de Vest s-au angajat să instituie o piață regională comună, bazată pe normele și standardele UE, și ar trebui să se concentreze pe depășirea dificultăților întâmpinate, pentru a se asigura că cetățenii și întreprinderile din regiune beneficiază de oportunitățile oferite de această inițiativă și pentru a maximiza beneficiile investițiilor din cadrul Planului economic și de investiții.

Turcia
Turcia este un partener-cheie pentru Uniunea Europeană în domenii esențiale de interes comun, printre care se numără migrația, combaterea terorismului, economia, comerțul, energia și transporturile.

Dialogul și cooperarea cu Turcia s-au intensificat în 2021. Consiliul European a declarat în numeroase rânduri că UE are un interes strategic față de un mediu stabil și sigur în estul Mării Mediterane și față de dezvoltarea unei relații de cooperare și reciproc avantajoase cu Turcia. Consiliul European a salutat detensionarea din estul Mării Mediterane, care trebuie să fie menținută. Conform Comunicării comune din martie 2021 privind situația actuală a relațiilor dintre UE și Turcia, UE este pregătită să colaboreze cu Turcia într-un mod etapizat, proporțional și reversibil, pentru consolidarea cooperării într-o serie de domenii de interes comun, cu condiția ca actuala detensionare să se mențină și ca Turcia să se implice în mod constructiv și sub rezerva condițiilor stabilite. În cazul unor noi acțiuni sau provocări unilaterale care încalcă dreptul internațional, UE va utiliza toate instrumentele și opțiunile de care dispune, pentru a apăra interesele sale și ale statelor membre. Se așteaptă ca Turcia să sprijine în mod activ negocierile în vederea unei soluționări echitabile, cuprinzătoare și viabile a problemei cipriote în cadrul ONU.

Liderii UE au confirmat că dialogul privind statul de drept și drepturile fundamentale rămâne o parte integrantă a relației UE-Turcia. Preocupările majore ale UE cu privire la deteriorarea continuă a statului de drept, a drepturilor fundamentale și a independenței sistemului judiciar nu au fost abordate în mod credibil de către Turcia. Turcia trebuie să inverseze cu prioritate această tendință negativă, combătând slăbirea mecanismului de control și echilibru din sistemul politic. Declarația UE-Turcia din martie 2016 a continuat să dea rezultate, iar Turcia a continuat să joace un rol-cheie în abordarea migrației de-a lungul rutei est-mediteraneene, găzduind cea mai mare populație de refugiați din lume. UE salută ratificarea de către Turcia a Acordului de la Paris privind schimbările climatice și așteaptă cu interes să colaboreze cu aceasta în contextul punerii în aplicare a Pactului verde european.

Etapele următoare
Consiliului îi revine acum sarcina de a evalua recomandările adoptate astăzi de Comisie și de a lua decizii cu privire la pașii următori.

Context
Actuala agendă de extindere cuprinde partenerii din Balcanii de Vest și Turcia.

Negocierile de aderare au început cu Turcia (2005), Muntenegru (2012) și Serbia (2014). În martie 2020, statele membre au hotărât în mod unanim să deschidă negocierile de aderare cu Macedonia de Nord și AlbaniaBosnia și Herțegovina (care a depus cererea de aderare la UE în februarie 2016) și Kosovo (Acordul de stabilizare și de asociere a intrat în vigoare în aprilie 2016) sunt candidați potențiali.

Procesul de aderare la UE se bazează în continuare pe criterii stabilite, pe o condiționalitate echitabilă și riguroasă și pe principiul meritelor proprii. În vederea aderării la UE, țările candidate trebuie să pună în aplicare reforme complexe pentru a-și asuma obligațiile care decurg din calitatea de stat membru și pentru a beneficia de numeroasele sale oportunități. Pentru ca procesul să avanseze, este prioritar ca țările candidate să obțină rezultate reale și durabile cu privire la anumite aspecte-cheie: statul de drept, reforma justiției, lupta împotriva corupției și a criminalității organizate, securitatea, drepturile fundamentale, funcționarea instituțiilor democratice și reforma administrației publice, precum și dezvoltarea economică și competitivitatea.

Și în ceea ce privește reconcilierea, relațiile de bună vecinătate și cooperarea regională, este important să se realizeze noi progrese.

Rapoartele din cadrul pachetului de extindere de anul acesta avansează în ceea ce privește punerea în aplicare a propunerilor metodologiei de aderare revizuite, prezentate în Comunicarea Comisiei Europene intitulată „Consolidarea procesului de aderare – O perspectivă credibilă de aderare la UE pentru Balcanii de Vest”, aprobată de statele membre în martie 2020.

Metodologia de aderare revizuită pune un accent și mai mare pe reformele fundamentale în ceea ce privește statul de drept, economia și funcționarea instituțiilor democratice, libertatea de exprimare, libertatea și pluralismul mass-mediei, precum și administrația publică. Aceste reforme rămân cruciale pentru pregătirea țărilor candidate și a candidaților potențiali în vederea îndeplinirii cerințelor de aderare. Capacitatea și voința politică a țărilor implicate în procesul de aderare de a se concentra asupra acestor reforme și de a le impulsiona sunt esențiale pentru integrarea lor în UE.

Capitolele de negociere sunt grupate în șase clustere tematice, ceea ce permite o implicare tematică mai amplă cu partenerii. S-au solicitat contribuții mai substanțiale la pachet din partea statelor membre, care au fost consultate în cursul acestui proces și au furnizat informații și expertiză, inclusiv prin intermediul ambasadelor lor din țările respective. Rapoartele din 2021 includ, de asemenea, evaluări ale angajamentului politic al autorităților față de obiectivul strategic al aderării la UE.

Noul Instrument de asistență pentru preaderare/IPA III, adoptat la 15 septembrie, cu un buget de peste 14 miliarde EUR, reprezintă o investiție solidă în viitorul regiunii vizate de extindere și va permite UE să furnizeze finanțarea necesară pentru a sprijini punerea în aplicare a principalelor reforme politice, instituționale, sociale și economice în vederea conformării la standardele UE și a alinierii progresive la normele și politicile sale.

Articole similare

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată.

Back to top button
Close