Social

BRIEFING DE PRESĂ SUSȚINUT DE MINISTRUL ENERGIEI VIRGIL POPESCU

În ședința de guvern de miercuri, 15 septembrie, a fost discutat în primă lectură ordonanța despre compensarea prețurilor la energie.

Virgil Popescu: Așa cum am promis, astăzi, în prima lectură am venit cu proiectul de ordonanță de urgență cu privire la compensarea sau subvenționarea consumatorilor casnici. Înainte de ora 12:00, am avut o întâlnire la ora 11:00 cu Consiliul Național al Întreprinderilor Mici și Mijlocii tocmai pentru a discuta împreună cu reprezentanții IMM-urilor despre posibilitățile și schemele de ajutor pentru și pentru IMM-uri, așa că suntem în discuții, contact permanent. Am solicitat asociațiilor furnizorilor, așa cum au venit cu profilul consumatorilor pentru clienți casnici, să vină și cu profilul consumatorilor pentru Întreprinderile Mici și Mijlocii, pentru că pregătim și o schemă de ajutor pentru Întreprinderile Mici și Mijlocii. Dar, astăzi, am prezentat în guvern schema de ajutor, de subvenționare, de compensare, cum vrem să îi zicem, pentru energie electrică și gaze naturale pentru consumatorii casnici. Am plecat de la ideea că în piața concurențială avem o ofertă minimă, un preț minim de referință, este prețul minim de referință pe care eu l-am spus de atât timp, este prețul oferit de către o companie, nu îi mai dau numele astăzi, care este mai mic decât prețul reglementat la 31 decembrie 2020, deci vorbim de un preț concurențial mai mic decât prețul reglementat la sfârșitul perioadei de reglementare. Avem o bază de pornire, o bază minimă și avem un preț mediu în piață, care este la în jurul cifrei de 82 de bani pe kilowatt, vorbim cu toate taxele incluse, deci practic avem un preț mediu și sunt foarte mulți, inclusiv mari furnizori de energie sub acest preț, puteți verifica pe comparatorul de prețuri, cu oferte începând cu data de 1 noiembrie, vorbim de 1 noiembrie. Deci avem două referințe: referință minimă, cel mai mic preț din piața concurențială, care este 64 de bani prețul mediu și prețul mediu din piața concurențială care este 82 de bani. Această diferență de 18 bani pe kilowatt la consumator, această diferență va fi subvenționată în totalitate de către stat din bugetul statului și avem mai multe tranșe de consumatori. Avem consumatori între 30 de kW și 200 de kW lunar. Vorbim practic pentru românii care consumă între 30 și 200 de kW. Poate vă întrebați de ce e un prag de 30 de kW, pentru că acest prag de 30 de kW înseamnă că acolo avem casă nelocuită sau locuințe de vacanță, ori acest lucru nu are absolut niciun rost să subvenționăm case nelocuite sau case de vacanță, deci nu stau acolo, cu un consum atât de mic. Peste 200 de kW considerăm că nu mai este un consum mediu, este un consum destul de mare, deci practic nu mai vorbim de oameni cu venituri medii. Am încercat să facem un echilibru, o egalitate între consum mediu și venitul mediu. Între 30 de kW și 200 kW vorbim de 5.172.193 de gospodării. Dacă înmulțim cu – vă  dau statisticile de la Ministerul Muncii, 2,5 persoane pe gospodărie, vorbim de aproape 13 milioane de români care vor beneficia de acest ajutor pentru energia electrică. Cine nu va beneficia în afară de cei sub 30 de kW consum, practic nu vor beneficia consumatorii vulnerabili, lor li se va aplica Legea consumatorului vulnerabil, deci cei sub 30 de kW și cei care sunt vulnerabili nu vor beneficia de efectele acestei ordonanțe și vulnerabilii vor merge pe Legea consumatorului vulnerabil și vor primi de acolo această subvenție. Cum vrem să funcționeze practic întreg acest mecanism? Atât la energie electrică cât și la gaze – o să vă spun și despre gaze cum va fi subvenția – practic la sfârșitul fiecărei luni furnizorii vor emite facturile, vor trece acest discount diferențiat în factură, vor întocmi niște borderouri automat din sistemele informatice, pe care le vor prezenta în declarațiile de la buget, de la ANAF, în declarațiile de taxe și impozite și li se vor scădea direct din declarațiile la taxe și impozite. Practic, nu dorim ca cineva să fie pus pe drumuri, nu dorim ca românul să fie pus să se ducă după adeverințe ca să demonstreze că are un venit mediu sau un consum mediu, automat toți cei care sunt încadrați între această plajă de consum între 30 și 200 kW, vorbim de 13 milioane de români vor beneficia de această subvenție.

La gaze naturale, am luat un preț de referință, care este un preț mai mult decât dublu față de anul trecut, de 255 de lei pe kW, ca preț de referință, iar acolo avem alte tranșe de consum. Avem tranșă de consum de la 100 la 300 de metri cubi consum anual. Trebuie să știți că dintr-un consum anual la gaze naturale, vorbim de 60-70%, se consumă pe perioada de iarnă, restul, în perioada de vară, consumul este foarte mic, spre deosebire de energie electrică, unde vorbim de consum cât de cât liniar. Între 100 și 300 de metri cubi vorbim de o garsonieră, între 300 și 600 de metri cubi vorbim de un apartament cu două camere, între 600 și 900 de metri cubi vorbim de un apartament cu trei camere, între 900 și 1.100 de metri cubi vorbim de un apartament cu patru camere până în 100 de metri pătrați, în jur de 100 de metri pătrați, și între 1.100 și 1.200 de metri cubi vorbim de locuințe, inclusiv case individuale, până în 120 de metri pătrați. Toate aceste tipuri de locuințe, unde locuiesc români care au veniturile, zicem noi, până în plaja medie, vor beneficia de un ajutor în sumă procentuală fixă de 25% din valoarea facturii. Pentru gaze naturale, deci vorbim de 25% suma fixă, în funcție de consum, se aplică la fel, la final, pe factură și tot dând în jos, stornând 25% din valoarea facturii cu tot cu TVA. Pentru energie electrică avem această diferență între prețul mediu din piață și prețul minim din piață. Această referință de preț mediu atât la gaze naturale, cât și la energia electrică poate fi, evident, updatată în funcție de evoluția pieței. În ordonanța de urgență am propus, prin ordin comun al miniștrilor, plus Autoritatea de Reglementare în Energie, pentru că acolo se știu exact, se centralizează toate datele de prețuri. Pe scurt, cam acesta este sistemul pe care l-am propus. Nu mi se pare un sistem destul de complicat, mi se pare un sistem foarte simplu. Încerc, așa am încercat tot timpul, să găsesc cea mai debirocratizată soluție în așa fel încât să nu punem oamenii pe drumuri și în așa fel încât totul să se poată face cât mai ușor. Dacă dumneavoastră aveți întrebări. Ştiu că sunt multe întrebări, de aceea vă aștept.

Reporter: Bună ziua! Vă rugăm, la electricitate, pentru că este un pic mai dificil de înțeles mecanismul, să ne dați un exemplu concret. Cât dintr-o factură…

Virgil Popescu: Prețul în piața…. și un avantaj și încă un lucru bun prin acest mecanism pe care îl facem la electricitate va fi că toți cei care au un furnizor de electricitate, care are preț mai mare de prețul mediu, care, v-am spus, la 1 noiembrie este 82 de bani, care are prețul mediu de 82 de bani pe kilowatt sau 820 de lei pe megawatt, dar nu vorbim de consumul de megawați aici, va fi stimulat să își caute și în piața concurențială – și găsește foarte mulți, credeți-mă, găsește foarte mulți și nu vorbim numai de cel mai mic, vorbim de foarte mulți – va fi stimulat să își găsească şi să se mute la un alt furnizor care are prețul mai mic. De ce este stimulat? Pentru că valoarea fixă de 18 bani va fi procentual mult mai mare din factură dacă prețul lui de energie electrică este mai mic. Valoarea va fi mai mică per total, valoarea lui de energie electrică, dar discountul va fi, din punct de vedere procentual, mai mare. Deci dăm inclusiv un avantaj pentru românii care vor să se mute, care își caută un furnizor, să plece de la furnizorul pe care îl are, care este peste prețul mediu din piață, să se mută sub prețul din piață. De exemplu, la un consum, să zicem, de 100 de kW, factura la un consum de 100 de kW la 82 de bani kilowatt-ul este de 82 de lei, cu tot cu TVA, 82 de lei. Din această factură se scad 18 bani înmulțit cu 100 de kW, se scade 18 lei. Deci, practic, el la 100 de kW plătește 64 de lei, atât cât ar fi plătit dacă ar fi în portofoliul celui mai mic furnizor din piață.

Reporter: /…/

Virgil Popescu: Practic, el, la 100 de kilowați, plătește 64 de lei, atât cât ar plăti dacă ar fi în portofoliul celui mai mic furnizor din piață.

Reporter: Dacă este la cel mai mic furnizor?

Virgil Popescu: Dacă este la cel mai mic furnizor, i se scad în continuare 18 lei.

Reporter: /…/…

Virgil Popescu: Da, exact, exact, da. Îi stimulăm să își caute cel mai bun furnizor, stimulăm și concurența în piață, în așa fel încât să poată să conștientizeze că, dacă găsește un furnizor mai bun, și câștigă în această perioadă de iarnă. Stimulăm și concurența în piață.

Reporter: Și v-aș mai ruga să ne spuneți care este situația pe care o aveți în momentul de față legat de câți oameni sunt acum în concurențială și câți au rămas pe sistemul vechi, pentru că știm că a fost o întreagă nebuneală cu trecerea pe piața concurențială…

Virgil Popescu: E vorba de serviciul universal. Prețul serviciului universal este sub acest preț mediu pe care vi l-am dat acum, de 82 de bani. Beneficiază absolut toți românii, indiferent că au un furnizor în piața concurențială sau un furnizor pe serviciu universal. Deci, absolut toți beneficiază, nu are absolut nicio importanță că sunt în serviciul universal acum sau în serviciul concurențial, să îi spunem așa.

Reporter: Pentru că ați făcut un calcul…

Virgil Popescu: Am făcut un calcul simplu la 100, ca să fie exact…

Reporter: … la 100, ați făcut și pe cât, până unde ar putea merge acest discount?, ca procent?

Virgil Popescu: Păi, nu, discount-ul este fix, discount-ul este fix de 18 bani de kilowatt, în funcție de cât consumă, dă o anumită valoare. Valoarea aceea de consum se scade dintr-o sumă de factură care este mai mare sau mai mică. Dacă suma de factură, și aici colega dumneavoastră a spus foarte bine, dacă este la cel mai mic furnizor, 18 bani din 64 – scade sub prețul acela minim, 18 lei din 82 te duce la 64. Deci, plătește mai puțin cu cât are un furnizor mai bun.

Reporter: Mulțumesc.

Reporter: Bună ziua! Aș reveni cu întrebarea adresată premierului: cum veți ajuta firmele pentru a trece peste aceste scumpiri, ținând cont că prețul gazelor naturale și al energiei electrice se văd în prețul produselor bunurilor și serviciilor?

Virgil Popescu: Aveți perfectă dreptate, aici vorbim de două linii. O linie pe termen mediu și o linie pe termen scurt. Linia pe termen mediu am gândit-o deja și am lansat acel program care este în finalizare de evaluare – Electric-Up. În sensul, companiilor, IMM-urilor, în acel Electric-Up, li se subvenționează 100% până la 100 de kilowați, pentru autoconsum, să își instaleze panouri fotovoltaice, în așa fel încât să scadă consumul. Practic, le dăm bani să își instaleze o unitate de producere a energiei electrice, care, evident, are cost zero din punctul de vedere al prețului energiei. Asta vorbim de termen mediu, și aici vreau să dau o veste bună: am luat decizia, la nivelul ministerului, să finanțăm absolut toate proiectele care au fost depuse, deci nu numai cele pentru care a fost alocat inițial un buget, o să mărim bugetul, pentru că, prin creșterea certificatului de CO2, au crescut și banii alocați pe aceste proiecte. Și, vom dezvolta proiecte de acest tip, de eficiență energetică, în așa fel încât să încercăm să îi ajutăm să își adapteze inclusiv instalațiile de producție, să investească în echipamente mai puțin energofage. Pe termen scurt, trebuie să trecem această iarnă. Și, atunci, gândim și lucrăm, în momentul de față, la o schemă de ajutor, și o să avem o întâlnire și cu Consiliul Concurenței, pentru că la întreprinderile mici și mijlocii, la companii în general, trebuie să avem grijă să respectăm regulile concurenței, și o să scoatem o schemă de ajutor. Nu pot să vă zic că va fi exact ca aceasta, pentru că vreau să știu exact și am cerut furnizorilor profilul de consum al IMM-urilor, pe clase de consum, pentru că sunt convins că nu găsim IMM-uri cu consum de 50 de kilowați, și atunci trebuie să ne ducem în alte plaje. Și o să venim cu un ajutor pe fiecare clasă de consum, în funcție de datele pe care le vom avea și de numărul total de întreprinderi mici și mijlocii. Cert este că suntem hotărâți ca, începând cu data de 1 noiembrie, să avem două legi care intră în vigoare – una pentru consumatorul casnic și una pentru întreprinderile mici și mijlocii. După cum știți, marii consumatori de energie au deja o schemă de ajutor.

Reporter: Această schemă de ajutor va fi un proiect de lege care va merge în parlament sau va fi o…

Virgil Popescu: Nu, nu. Vorbim de ordonanță de urgență pentru că este urgență să protejăm atât românii, cât și întreprinderile mici și mijlocii în această iarnă. Nu stăm. Ea va ajunge ulterior în parlament, putem discuta pe baza ei în parlament. Și, dacă e cazul, în parlament și sunt idei bune, eu sunt foarte receptiv și o putem ajusta din mers.

Reporter: Dvs. sunteți de acord cu plafonarea prețurilor. Astăzi, Partidul Social Democrat a inițiat un proiect de lege, premierul a spus că a deschis acest proiect în ședință; dvs. personal sunteți de acord cu plafonarea…

Virgil Popescu: Eu mi-am spus punctul de vedere. După mine, dacă vorbim strict de plafonarea prețului, înseamnă un semnal în piață că nu se dorește investiție. O plafonare a prețului înseamnă o descurajare a investitorilor de a veni să investească în România și de a produce atât energie electrică, cât și a extrage gaze naturale, știind că nu pot să vândă la prețul pieței. Deci eu, personal, nu sunt un adept al plafonării prețului. Acum, că vorbim, până la urmă, indirect, modalitatea pe care am făcut-o, putem spune așa: că este o plafonare a prețului la consumator. Haideţi să vedem și proiectul, că așa, în spațiul public, am văzut descrierea proiectului, se spune proiectul PSD, că vorbim de o medie a prețurilor până în septembrie la energie electrică și la gaz şi de subvenție a jumătate din această creștere. Noi aici vorbim, pentru consumatorul casnic, de o diferență, deci de o creștere între media prețului și cel mai mic preț, până la urmă, dar subvenționăm pentru consumatorul casnic, e adevărat, doar pentru cei cu venit mediu, cam toată diferența. E o diferență de opinie. Și mai am o problemă de ce nu sunt de acord cu o plafonare pe totalitate: pentru că nu mi se pare just și moral ca și cei cu venituri mari și foarte mari să beneficieze de o plafonare. Desigur, dacă vorbim de explozii de preţuri, atunci putem gândi altfel. Haideți să vedem cum evoluează piața. Dar eu sunt deschis, în general, la orice tip de discuție și să alegem cea mai bună variantă pentru români.

Reporter: Când credeţi că se va calibra piaţa energiei în România?

Virgil Popescu: În România să ştiţi că piaţa energiei este robustă. Și la energie, şi la gaze, am văzut tot felul de discuții, că vom rămâne fără gaze la iarnă, am tot văzut în spațiul public. Infirm categoric așa ceva. “Am văzut că nu există stocuri”. Eu nu știu unde au văzut colegii mei din zona de energie că nu există stocuri, în condițiile în care în România, în momentul de față, avem capacitățile de stocare la 70% din capacitatea maximă. Or capacitatea maximă…

Reporter: Şi anul trecut pe vremea asta cât era?

Virgil Popescu: Tot atât. Deci nu vorbim de diferențe. Când am avut capacitate maximă, am rămas cu mai mult de o treime din capacitate în pământ după iarnă, iar depozitarea, ca să știți, presupune niște costuri – costuri de introducere și costuri de extragere. Asta înseamnă un cost în plus la prețul gazului. Deci trebuie să fii foarte atent când faci nivelul de stocaj în așa fel încât să nu rămâi cu foarte mult gaz în urma perioadei de iarnă, care este mai scump decât gazul care poate va fi pe perioada de vară. Iar eu am văzut, m-am uitat pe bursa de la Viena, pe bursa de la Baumgarten, astăzi, adevărat, prețul a intrat în vrie. Dar prețurile de vânzare pentru iarna 2022 sunt undeva la 25-27-28 de euro, adică arată o tendinţă în piață că își revine. Există un optimism în piață și trebuie să fii foarte atent când faci aceste stocuri. În România, în momentul de față  – dar până la 1 octombrie se va face injecție în depozit, sunt convins că vom ajunge la 2,4 miliarde – avem 2,1 miliarde de metri cubi, care e mai mult decât suficient, va rămâne inclusiv de pe această iarnă. Deci nu avem probleme cu sistemul energetic național, cu gazele naturale, cu depozitele de gaze naturale și nu putem compara situația României cu situația Spaniei. România este producător de gaze naturale, Spania este importator de gaze naturale. Când luăm niște măsuri pentru piața respectivă, sigur trebuie să ne gândim și la particularitățile pieței. Noi suntem, totuși, producători de gaze naturale și trebuie să gândim în sensul de a nu bloca nici noile exploatări de gaze naturale, pentru a avea gaze în continuare, dar și de a proteja consumatorul român, de a proteja românii și firmele în România. De aceea, v-am spus, sunt deschis la toate variantele. Am făcut astăzi o propunere care mi se pare bună. Evident, am lucrat la ea şi e normal să o susțin, dar sunt dispus să discut cu absolut toată lumea pentru a o îmbunătăți, dacă e cazul, și a găsi o soluție. Cert este că la 1 noiembrie ea trebuie să fie pusă în practică și nu vreau să existe birocrație şi să trimitem oamenii pe drumuri să își caute adeverințe sau altceva.

Reporter: Bună ziua! Domnule ministru, deci încă o dată cu finalizarea Balkan Stream, acea conductă de gaze, România ar putea să aibă acces doar la gaze rusești și doar via Ungaria, care, pe lângă faptul, înțeleg, spun specialiștii că prezintă o capacitate mult redusă și sub necesarul de import al României, ar putea să ne aducă gaze cu preț mult mai mare. Ne așteptăm ca preţurile la gaz în această iarnă să continue să crească în acest context?

Virgil Popescu: România este conectată cu Ungaria, cu Bulgaria, cu Ucraina, deci, România are interconectări cu absolut toate statele vecine. Gazul în România poate să intre prin Bulgaria, prin Ucraina și prin Ungaria. România are BRUA. Prin BRUA circulă în momentul de față sută la sută, este plină sută la sută, este tranzit, sunt și capacități și molecule de gaz care rămân în România. Deci nu vorbim că poate să intre doar prin Ungaria. Poate să intre și prin Bulgaria, și prin Ucraina. Are o capacitate de interconectare cu mult mai mare faţă de ce avea în urmă cu cinci, şase, şapte ani de zile, când capacitatea cu Ungaria era foarte limitată, aşa e, aveţi dreptate, dar asta era în urmă cu ceva timp. În momentul când s-a dat în folosinţă BRUA, Faza 1, capacitatea de interconectare a crescut foarte mult, la 1,7 miliarde de metri cubi pe an, cu Ungaria.

Reporter: Dar din analizele şi datele pe care le aveţi dumneavoastră, preţul gazului ar putea să crească în continuare în această iarnă?

Virgil Popescu: Preţul gazului, din păcate, cred că nicio ţară europeană nu poate să îl dicteze, să îl spună. Preţul gazului, în momentul de faţă, o repet, o spun de fiecare dată, este direct influenţat de către Federaţia Rusă prin Gazprom. Au redus livrările prin Ucraina, au redus livrările către Europa, îşi respectă doar contractele, nu suplimentează, au crescut livrările prin Asia. Eu cred că este o modalitate prin care doresc să grăbească conducta Nord Stream ca să introducă gaze prin Nord Stream. Când va porni porni conducta Nord Stream, ea este finalizată, am văzut toți în presă că este finalizată, urmează o perioadă de verificări, de reglementări ale reglementatorului german. Eu cred că nu e o criză a gazului, ci a prețului gazelor, să îi spunem, este făcută ca să grăbească acest Nord Stream. Când va fi Nord Stream funcțională, sunt convins că prețul gazelor va scădea și v-am dat exemplul pieței futures, pentru iarna viitoare, de la Viena, când prețurile se întorc către unde au fost.

Reporter: Am înţeles, dar ele pot să mai crească. Pentru că spuneați că nu sunteți adeptul plafonării prețului la gaze naturale, premierul vorbea însă despre această măsură. Nu a fost clar însă dacă se va aplica doar pentru companii sau și pentru consumatorii casnici.

Virgil Popescu: Premierul a spus că explorează, așa am vorbit și în… Aceeași…

Reporter: E una dintre soluțiile la care /…/

Virgil Popescu: E una dintre soluţiile sau o soluție mixtă, de ce nu, până la urmă, e soluție mixtă asta pe care v-am propus-o. Este o soluție, putem spune, și de plafonare a prețului cu acest discount. Dar v-am mai spus de ce nu sunt adeptul plafonării, pentru că nu mi se pare nici fair ca absolut…

Reporter: Poate fi făcută sau nu, că nu e clar?

Virgil Popescu: Evident, dacă există o decizie.

Reporter: Şi doar pentru companii sau şi pentru populaţie?

Virgil Popescu: Deci nu, din ce din ce am înțeles, din proiectul Partidului Social Democrat, că vor să plafoneze prețul pe piață. E cam greu să plafonezi un preț pe piață. Nu am văzut textul, până la urmă. Haideţi să vedem, să ne uităm pe niște texte, să vedem… Cert este că suntem într-o piață…

Reporter: Pai premierul spunea ca e ideea proprie, nu că ați luat-o de la PSD.

Virgil Popescu: Deci, nu. Acum, premierul a spus că discută inclusiv scenarii de plafonare a prețului. Haideți să vedem acele scenarii cum sunt, să ne punem la masă se vedem acele scenarii. Cert este că nu poţi plafona un preț într-o piață așa, pur și simplu. Trebuie să te gândești la anumite reglaje care trebuie făcute ca să nu dezechilibrezi complet producția de gaze, că, până la urmă, e foarte ușor să spui – în România nu se vinde decât cu X lei gazul sau energia electrică. Bun. Trebuie să şi ai această marfă pentru că, la un moment dat, s-ar putea să ai criză de marfă în piață și să nu ai de unde să o cumperi și atunci degeaba spui tu că plafonezi, că cel care ți-o dă nu ţi-o poate da decât la un anumit preț, iar diferența aceea trebuie să o suporți tu. Cam așa au făcut spaniolii, ei fiind importatori, nefiind producători, au spus: noi, stat, plătim diferența între prețul cu care achiziționăm și prețul pe care l-am impus. Dar ei sunt sunt importatori net. Haideţi să ne punem la masă să vedem exact despre ce este vorba.

Reporter: Şi dacă îmi permiteți… Sunteţi sigur că această măsură, compensarea unui procent din factură, nu o să eşueze în condițiile în care cei care furnizează energie ar putea să majoreze prețurile tocmai cu aceste procente?

Virgil Popescu: Păi acum, conform legii, fiecare şi-a făcut ofertele. Uitaţi că avem această discuţie. Eu am vorbit din ofertele publice care sunt. Adică, mă gândesc că există și Autoritatea de Reglementare în Energie, și Protecția Consumatorului, și Consiliul Concurenței care vin în spatele unei metode. Adică nu facem un mecanism pentru români și avem de aici alții care beneficiază pur simplu, ridicând de mâine prețurile. Ofertele sunt deja date în sistem, sunt cu data de 1 noiembrie. Eu pe acelea le-am luat în calcul, nu am luat oferta de astăzi sau oferta de…

Reporter: Păi şi am mai văzut contracte unde /…/

Virgil Popescu: Așteptați să vedeţi rezultatul investigaţiilor.

Reporter: Dar de la 1 ianuarie /…/ poate să schimbe /…/

Virgil Popescu: De aceea, am pus la un moment dat, v-am zis. Am pus această referință, se poate modifica. Dacă condițiile de piață de la 1 ianuarie vor spune că va fi altceva, noi o să putem interveni în așa fel încât acea limită să o coborâm sau să o ridicăm, în funcție de evoluția prețului, inclusiv acea limită minimă putem să o urcăm sau să o coborâm. Deci nu am spus că acesta este fix așa, am lăsat posibilitate și flexibilitate în funcție de piață. Dar anul acesta eu cred că toată lumea e serioasă și şi-a dat ofertele în piață, sunt publice, sunt deja oferte și pe ianuarie anul viitor, deci ele sunt deja – ofertele acestea.

Reporter: În primul rând, o clarificare. Dacă se va plafona prețul gazelor, se va acorda în continuare și compensarea de 25%?
Virgil Popescu: Nu. Eu sunt adeptul acestei compensări. Acum, știți cum e, povestea cu drobul de sare. Haideți să vedem unde ajungem. Eu am venit să prezint ce am făcut în această ședință de guvern și v-am spus că nu sunt adeptul plafonării de principiu, v-am dat și motivele, dar asta nu înseamnă că nu putem să discutăm, să vedem care e cea mai bună măsură. Oricum, plafonarea, cert este, nu vorbim de ea decât pe Legea concurenței, pe o perioadă limitată de timp, iar legea spune foarte clar: șase luni.

Reporter: Dacă ne amintim bine, acum câțiva ani au mai fost plafonate prețurile la gaze, iar la revenirea din plafonare s-a observat o creștere destul de semnificativă.
Virgil Popescu: Nu a fost o plafonare acolo, a fost…
Reporter: … înghețare.

Virgil Popescu: A fost așa, obligarea furnizorilor, a producătorilor să vândă la un preț mic și furnizorii au avut o marjă mult mai mare, deci, practic, acolo s-a luat de la producător și s-a dat la furnizor. Eu nu cred că se dorește din nou aceeași greșeală, adică nu cred că se dorește mutarea profitului de la producătorii care, și la gaze, și la energie, sunt firme românești, să le mutăm către companii furnizoare de energie electrică direct către români. Nu cred că… ăsta e principiul. Din ce am văzut, cel puțin proiectul de lege, e cu totul altceva. Vorbim de un preț mediu care cam seamănă cât de cât și de plata diferenței și suportarea a jumătate din această diferență.

Reporter: Da, dar dacă timp de șase luni prețurile sunt ținute la un nivel fix, dar pe piață, acolo unde prețul se formează în mod natural între cerere și ofertă, prețurile cresc, nu?, după cele șase luni, acea diferență între piața reală și prețul plătit nu va fi mai mare?

Virgil Popescu: Toată această diferență între prețul pieței și prețul pe care un guvern îl impune va trebui suportată de undeva, de la buget. Asta este evident. Deci, o plafonare presupune un efort bugetar pentru a plăti această diferență, pentru că nimeni nu îți dă la prețul ăla, că vrei tu să îți dea la prețul ăla, poate să îți spună: ok, tu vrei la acel preț, dar eu nu pot să îți dau la acel preț.

Reporter: Din punctul de vedere al consumatorului care va avea deodată un salt mai mare, pentru întreaga această perioadă cu posibile scumpiri pe piață.

Virgil Popescu: Referitor la ce ați spus dvs. referitor la ce a fost înainte, nu a fost un salt de preț. Evident că în momentul când poți să ridici această… dacă condițiile din piață se mențin, evident că va avea și nu mai poți să iei aceeași măsură încă o dată. Îți interzice legea, evident. Oricum, săptămâna viitoare eu voi merge la Consiliul de Miniștri, la Ljubljana, și acolo vom discuta foarte clar și de prețul certificatului de CO2, care se duce, se duce, vrem energie verde, sunt de acord cu energie verde, dar haideți să vedem ce facem până ajungem la dezideratul acela, că în ritmul ăsta, cu certificatul de CO2 crescând, a ajuns la 61-62 de euro, prețul se tot duce în sus. La fel, o să vedem care este strategia Uniunii Europene vizavi de aprovizionarea cu gaz, pentru că suntem producător de gaze, da, avem gaze. Noi am putea oricând lua o măsură de genul acesta, dar nu cred că e fezabilă. Eu prefer – eu sunt liberal și prefer, dacă există profit mare, speculativ al companiilor, să îl luăm, să îl ducem către un fond, către buget, și, de acolo, să ajutăm românii, nu să intervenim, să mutăm profitul de la producător către altă companie care să dea mai…

Reporter: Când putem să vedem pe hârtie ordonanța de urgență, pentru că e destul de complexă și când credeți că o veți aproba în guvern?

Virgil Popescu: Eu vreau să fie aprobată cât mai repede în guvern; cu certitudine trebuie să intre la 1 noiembrie în funcțiune. Odată ce e aprobată, ați văzut că mecanismul este simplu, adică nu trebuie pus nimeni pe drumuri, se poate aplica imediat, din punctul acesta de vedere. Eu sper că într-o săptămână-două vom avea formula finală și o vom aproba în guvern. Ordonanța este deja scrisă. Suntem co-inițiatori, Ministerul de Finanțe și Ministerul Muncii. Finanțele pentru că vorbim de datorii la bugetul de stat, vorbim de buget, vorbim de ANAF; Ministerul Muncii pentru că vorbim de persoane…

Reporter: E pe site-ul Ministerului Energiei?

Virgil Popescu: Nu,  urmează să o postăm pe site. Am venit astăzi în prima ședință.

Reporter:  O să vă rog să dezvoltați puțin, pentru a fi foarte clar pentru toată lumea,  cine anume se va încadra pentru acest tip de ajutor, de când pot fi depuse actele, ce trebuie exact să se întâmple, ce pași trebuie să urmeze…

Virgil Popescu: Ce trebuie să înțeleagă românii: pentru acest tip de ajutor, vorbim de aceste 13 milioane de români, 5.000.172 de gospodării, iar în partea cealaltă – nu v-am dat cifra la gaze naturale – vorbim de 2.326.551 de gospodării, dintr-un total de 3,6 milioane, ca să fim foarte clari. La gaze vorbim de 3,6 milioane, la energie electrică vorbim de 8 milioane, în jur de 8 milioane de gospodării, deci nu trebuie să fac absolut nimic. Pur și simplu, va apărea în funcție de consumul pe care îl au, în funcție de aceste tranșe de consum va apărea în factură direct, iar furnizorii vor fi cei care vor face borderourile centralizat şi se vor duce către administrațiile financiare să își recupereze banii, pentru că, până la urmă, este un discount pe care furnizorii îl pun direct în factură și trebuie să îl recupereze după aceea de la bugetul de stat. Deci, nu trebuie să facă absolut nimic nimeni.

Reporter: V-am întrebat pentru că e foarte natural ca mulţi să se gândească ce anume vor trebui să…

Virgil Popescu: Nu, chiar nu. Asta am încercat, să fie cât mai ușor de pus în practică, să fie cât mai puțin birocratic. Toți cei care știu că au un consum – şi se va vedea la sfârşitul lunii – între 30 de KW şi 200 de KW sau între 100 de metri cubi pe an și 1.200 de metri cubi pe an; noi avem împărțit și pe luni – deci în luna noiembrie se consumă mai puțin, în decembrie – ianuarie – februarie mai mult, în martie, iar mai puțin, deci avem toate simulările, pentru că ne-au trebuit aceste tranșe de consum când am făcut bugetul, estimarea de buget.

Reporter: Gazprom a publicat un raport pe opt luni, pe 2021. Spuneați că România produce gaz și, în principiu, nu vom fi dependenți de importuri. Totuși, suntem pe primul loc, cu un procent foarte mare, de 334%, ei au avut o creștere foarte mare. Şi mă uit, Turcia mai este într-o situație în care importă foarte mult, o creștere de 173% din tot ce a însemnat ultimele opt luni la Gazprom, iar alte țări 50%, 20% creștere. Deci, în opt luni, România a avut o creştere foarte mare.

Virgil Popescu: Haideţi să ne lămurim un pic. Contează şi de unde ai plecat. România importa și importă în fiecare an în jur de… anul trecut a importat 20% sau 23% din necesar, pentru că în perioada de iarnă nu este suficient, în general, nu este suficient gazul din producţia internă, deci nu ne acoperim în totalitate din producția internă, toată capacitatea. Credeți dumneavoastră că este acum de 300% față de 23%?  Nu știu de unde au apărut acele date…

Reporter: E raportul publicat.

Virgil Popescu: Eu vă cred. Eu cred că a fost luat în calcul inclusiv tranzitul de gaze, care intră prin BRUA, prin Bulgaria, și se duce către Ungaria, pentru că noi importăm în fiecare an în jur de 20%, iar 300% înseamnă că înmulţim de 30 de ori, deci nu…. E adevărat, a crescut…

Reporter: Dar sunt şi celelalte ţări incluse în raport.

Virgil Popescu: E adevărat, a crescut şi exportul din România, pentru că este un pic mai ieftin decât în rest, dar a crescut exportul. La șase luni de zile, exportul era 4%, dar putem spune că a crescut față de un an în urmă cu 40% sau 400%, pentru că nu era, era 1% înainte. Cam așa stăm. Acum este undeva pe la 14%, adică a crescut și exportul, probabil a crescut şi importul, dar nu cifrele acelea.

Reporter: Gazprom vorbea de cererea ţărilor acestora….Era făcută o situaţie internaţională..

Virgil Popescu: Eu am înţeles. Am înţeles acel raport, l-am văzut inclusiv eu. Ca să spui că a crescut 300 și ceva la sută sau de trei ori nu se justifică, pentru importam 20% înainte și nu cred că…. Mai este posibil ca în anii anteriori să fi importat gaz rusesc, dar pe ruta Ungaria, de la companii din Ungaria sau pe altă rută, dar nu de la Gazprom și acum să fi cumpărat direct de la Gazprom. E posibil şi asta, dar tot gaz rusesc… Cifrele sunt aceleaşi, nu se duce mai mult gaz în România decât are nevoie România. Consumul este cam același.

Reporter: Spuneaţi că a fost considerată ca ţară de tranzit şi calculat tot…

Virgil Popescu: Acesta este un aspect. Pe de altă parte, în anii anteriori, s-ar putea ca gazul rusesc al Gazprom să fi venit prin terţe companii, care nu erau rusești….

Reporter: Şi doar acum să se fi contorizat exclusiv la nivelul companiei…

Virgil Popescu: …. şi acum să se fi contorizat, e posibil, pentru că nu are cum să fie… Asta e o explicație pe care am găsit-o. Oricum, nu are cum să crească de trei ori și ceva, dacă 300 și ceva sută, deci de trei ori și ceva…. Vă spun cât este importul în România, este în jur de 20%. În fiecare an importăm. Acum, probabil, o să avem un pic mai mult spre 30%, 28-30%, a scăzut și producția, dar s-a dus şi o parte din gazul românesc, s-a dus către export.

Reporter: Aş dori o clarificare. Până la urmă, se mai ţine cont de venitul mediu despre care suneaţi….?

Virgil Popescu: Nu, nu. Gândiţi-vă ce ar însemna să punem 13 milioane de oameni pe drumuri, să se ducă să își aducă adeverințe, unde să se ducă să își ducă aceste adeverințe? Nu. Am mers pe principiul: consumator mediu este, în general, un român cu venit mediu.

Reporter: Deci, automat, la factură se vede reducerea…

Virgil Popescu: Automat, la factură, deci…

Reporter: Şi rezultatele controalelor despre care spuneaţi când le vedem?

Virgil Popescu: Cred că ar trebui să întrebați instituțiile – ANPC-ul, ANRE-ul, Consiliul Concurenței. Ei demarează acele contracte, nouă nu ne-au înaintat încă nimic.

Reporter: Și până la urmă, apropo de ANRE, credeți că vor reuși să urmărească, să reglementeze, să controleze ceea ce…

Virgil Popescu: Eu sper.

Reporter: Știu că erați nemulțumit, de-asta vă întreb.

Virgil Popescu: Eu sper să facă acest lucru. Tocmai de aceea am votat acea comisie pentru prețuri, pentru că, probabil, în parlament, acolo unde venim toți să ne spunem părerea despre această creștere a prețului, probabil că acolo vom veni mai mulți cu documente și vom putea vedea. Nu avem ce să ascundem. Eu merg în parlament, astăzi nu am putut să merg în parlament, că am lucrat la acest lucru. Am văzut că mă duc pe 27, am cerut pe 27 că e congresul pe 25. Păi, săptămâna viitoare sunt la Consiliul de Miniștri, toată săptămâna, sunt plecat, nu am cum să ajung.

Reporter: V-au certat?

Virgil Popescu: Da, m-au certat colegii de la USR că am spus după 27…

Reporter: /…/.

Virgil Popescu: Nu pot, săptămâna viitoare sunt…. și chiar vreau să ridic problema certificatului de CO2, a consumatorului vulnerabil european, să încercăm să ridicăm această problemă la nivel european, prețul gazelor… Sunt foarte multe lucruri care trebuie discutate. Mulțumesc!

Articole similare

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată.

Back to top button
Close