Politică

Senatorii PSD, PNL și UDMR au votat astăzi împotriva transparenței: inițiativă legislativă pentru transparența decizională respinsă

Senatorii PNL, PSD, UDMR au votat astăzi împotriva iniţiativei legislative pentru modificarea legii nr. 52/2003 privind transparența decizională pentru optimizarea participării cetățenești la procesul de adoptare a proiectelor de acte normative. Doar cei 25 de senatori USR PLUS au votat împotriva raportului de respingere, ceilalți 89 de senatori care au votat (PSD, PNL, UDMR) votând pentru aprobarea raportului de respingere.

Senatorii PNL, PSD, UDMR au votat astăzi împotriva iniţiativei legislative pentru modificarea legii nr. 52/2003 privind transparența decizională pentru optimizarea participării cetățenești la procesul de adoptare a proiectelor de acte normative. Doar cei 25 de senatori USR PLUS au votat împotriva raportului de respingere, ceilalți 89 de senatori care au votat (PSD, PNL, UDMR) votând pentru aprobarea raportului de respingere.

Co-inițiatorii proiectului sunt parlamentarii Diana Buzoianu, Sabin Sărmaș, Oana Cambera, Cătălin Teniță și Monica Berescu, alături de zeci de parlamentari din grupurile parlamentare USR PLUS și PNL care susțin inițiativa.

“Trebuie să recâștigăm încrederea cetățenilor! Dacă ne folosim prezența în Parlament pentru a bloca tot, pentru a ne asigura că România nu evoluează nu vom cunoaște niciodată o Românie mai bună. Votul de astăzi este o rușine pentru senatorii PSD, PNL si UDMR. Mergem inainte: proiectul va ajunge în Camera Deputaților. Vom lupta in continuare pentru drepturile cetățenilor.” a declarat deputatul USR PLUS Diana Buzoianu, unul dintre inițiatorii proiectului.

 

Raoul Trifan, membru al Comisiei de Administrație publică din Senat: ”Vechea clasa politică nu a înțeles beneficiile transparenței în activitatea publică. Românii au dreptul și trebuie să participe la actul de legiferare din țara lor. Dacă ne uităm la cele mai prospere democrații din lume, putem face o corelație directă între succesul acelor țări și transparența în viața publică în general, și a activității legislative, în particular. Nu ne putem ascunde în spatele argumentului că o asemenea platformă este dificil de implementat, căci ele există și funcționează peste tot în lume acolo unde politicienii susțin, într-adevăr, transparența.”

 

Principalele prevederi ale proiectului de modificare a legii nr. 52/2003 privind transparența decizională:

  • Crearea unei platforme naționale de transparență decizională, aceasta reprezentând platforma electronică unică, publică, stabilită la nivel național, în care toate autoritățile administrației publice locale și centrale publică toate proiectele actelor normative.
  • Îmbunătățirea calității documentelor publicate în format editabil, odata descarcate, această condiție fiind aplicată tuturor site-urilor instituțiilor publice. Astfel, cetățenii, societatea civilă și membrii instituțiilor pot prelua cu ușurință informația distribuită.
  • Autoritățile publice care au resursele necesare precum accesul la internet vor desfășura ședințele publice de dezbateri a proiectelor de acte normative și în mediul online, acestea fiind accesibile live de pe site-ul tuturor instituțiilor.

 

Cui se adresează proiectul de îmbunătățire a transparenței decizionale

Implementarea modificărilor asupra legii nr. 52/2003 vor avea drept rezultat îmbunătățirea transparenței decizionale, astfel incat România se va alătura unui trend european în acest sens și poate sa devină un exemplu de bune practici la acest capitol. Concret, există cel puțin trei categorii de beneficiari pentru care îmbunătățirea transparenței decizionale joacă un rol esențial:

 

  • Cetățenii activi care își doresc să contribuie la o societate condusă după reguli clare, corecte, care să reflecte interesele comunității.
  • ONG-urile și grupurile civice care de ani de zile se implică cu pasiune și determinare în realizarea proiectelor la nivel local și național, în protejarea drepturilor fundamentale ale cetățenilor
  • Specialiștii care au cunoștințele necesare și, nu de puține ori, și dorința de a ajuta la redactarea unor proiecte de acte normative care să fie implementate cu succes.

Pentru aceste trei categorii de beneficiari, transparența decizională, așa cum este ea reflectată astăzi, nu a reprezentat întotdeauna un proces în care au putut să-și facă vocea auzită. Modificări ale legii 52/2003 în ideea eficientizării și creșterii accesului la procesul de dezbatere a proiectelor de acte normative reprezintă un pas mare pentru a crește, la final, calitatea actelor normative adoptate.

 

Context: participarea cetățenilor la procesul decizional este fragmentată și inaccesibilă în prezent

România a început procesul transparentizării activității administrației publice locale și centrale, realitate ce se reflectă inclusiv prin adoptarea și implementarea legilor nr. 544/2001 privind accesul la informații de interes public, precum și legea nr. 52/2003 privind transparența decizională.

Aceste instrumente legislative au devenit realitate pentru a reflecta, încă o dată, faptul că în centrul activității administrației publice trebuie să fie cetățeanul. Este greu de perceput un asemenea obiectiv fără a exista o informare permanentă a cetățenilor, fără ca aceștia să cunoască clar ce decizii sunt luate cu impact asupra vieții lor, dar, mai ales, fără implicarea lor concretă în momentul luării acestor decizii.

Cu toate că în România drepturile cetățenești provenite din implementarea legii 52/2003 sunt în vigoare de aproximativ două decenii, în prezent participarea cetățenilor la procesul decizional rămâne una fragmentată și inaccesibilă în practică pentru multe categorii de români.

Articole similare

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată.

Back to top button
Close