Politică

SECRETARUL GENERAL AL GUVERNULUI, TIBERIU HORAȚIU GORUN, ÎN CADRUL CONFERINȚEI „EDUCAȚIE, CULTURĂ ȘI PATRIMONIU”: NE IMPLICĂM ÎN VALORIFICAREA TEZAURULUI NUMIT CULTURĂ ȘI PATRIMONIU

Una dintre cele mai importante dezbateri organizate de Universitatea din București, Universitatea de Stat din Moldova și Muzeul Național de Istorie a României a beneficiat de sprijinul Secretariatului General al Guvernului.

Preocupat de tematica  evenimentului online, secretarul general al Guvernului, doctor în istorie, Tiberiu Horațiu Gorun, a transmis un mesaj public prin care și-a exprimat sprijinul personal și instituțional pentru tipărirea unui volum care să cuprindă prelegeri expuse în cadrul conferinței „Educație, Cultură și Patrimoniu”.

 

Mesajul integral al secretarului general al Guvernului, Tiberiu Horațiu Gorun:

 

Indiferent de perioada istorică în care trăim, există un dialog cu trecutul și, implicit, cu valorile acumulate și sedimentate în tezaurul numit cultură și patrimoniu.

Modul în care valorizăm și asumăm trecutul condiționează felul în care prețuim creația culturală și educațională a prezentului și proiecțiile unei comunități identitare în viitor.

Patrimoniul identitar românesc, căruia i-ați dedicat această conferință dar și efortul personal, ”conservă și reiterează” cultura națională ca pe o componentă structurală în viața și propășirea națiunilor, așa cum preciza Titu Maiorescu în lucrarea „Direcția nouă în lucrarea și poezia română” (Volumul Opere, nr.1; Ed. Minerva, București 1978, pag. 213),  însă patrimoniul este și expresia sufletului și a spiritualității noastre.

În decursul istoriei sale moderne, națiunea română a produs un ansamblu de valori și de creații spirituale, care îi conferă identitate și un loc distinct în civilizația europeană, așa cum puncta magistrul Tudor Vianu într-un articol intitulat „Înțelesul integral al activismului. Problema românească”, în ”Studii de filosofia culturii” (Ed. Eminescu, București, 1982, pag.120).

Transformările importante care au urmat după Revoluția anticomunistă din 1989, precum și starea de fapt că națiunea română este integrată în structurile europene și euro-atlantice, implică și obligă totodată la o reconstrucție a conștiinței de sine a culturii românești, creionând o importantă dimensiune culturală, nu numai economică și politică.

Cunoașterea, evaluarea și promovarea dintr-o perspectivă actuală a patrimoniului cultural, care ne definește identitatea românească, sunt acțiuni de interes național, reflectate și prin tematica acestei conferințe organizate de instituții valoroase și importante în plan național. Astfel, s-a declanșat un dialog între specialiști și cercetători științifici din domeniu, de pe ambele maluri ale Prutului.

Într-o expresie a lui Bălcescu, el mărturisea: ”Patrimoniul este făurit în cele opsrezece veacuri de trude, suferințe  și lucrare  a poporului roman asupra lui însuși”. ”El cuprinde idei și creații care ne-au modelat istoria și  forma sufletească”,  remarcă și Camil Petrescu în articolul  ”Suflet național” (tipărit în volumul ”Aesthesis carpato-dunărean”, antologie de Florin Mihăilescu, Ed. Minerva, București, 1981, pag. 167).

Convins fiind că această conferință, importantă în plan național și identitar prin tema propusă, dar și prin tematica de înaltă ținută academică, își va atinge obiectivul propus, îi felicit în nume personal, dar și din partea instituției pe care o reprezint, pe organizatori, parteneri și pe participanți.

Doresc succes lucrărilor conferinței și vă asigur de sprijinul meu personal și instituțional pentru ca acest eveniment să devină parte a istoriei noastre viitoare prin susținerea volumului de prelegeri ce se va tipări, prin efortul și strădania conferențiarilor și organizatorilor.

Articole similare

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Back to top button
Close