Politică

Participarea ministrului afacerilor externe Bogdan Aurescu la evenimentul de lansare la București a Președinției slovene a Consiliului UE

Ministrul afacerilor externe Bogdan Aurescu a participat joi, 15 iulie 2021, la conferința de lansare la București a Președinției slovene a Consiliului UE. La eveniment au mai participat ambasadoarea Sloveniei la București, Lea Stančič, și șeful Reprezentanței Comisiei Europene în România, Ramona Chiriac, alături de alți reprezentanți ai corpului diplomatic străin acreditat la București.

În intervenția sa, ministrul afacerilor externe a exprimat susținerea României pentru avansarea agendei europene pe durata Președinției slovene, în vederea întăririi Uniunii Europene. În contextul provocărilor multiple ale pandemiei, ministrul Bogdan Aurescu a subliniat importanța utilizării lecțiilor învățate din această criză pentru întărirea rezilienței Uniunii Europene, atât pe dimensiunea internă, cât și pe cea externă. De asemenea, a subliniat necesitatea fundamentării, în continuare, a acțiunilor Uniunii Europene pe solidaritate, coeziune și unitate, valori care stau la baza construcției europene și a căror importanță crucială a fost reconfirmată de acțiunea la nivel UE în gestionarea acestei pandemii.

Ministrul Bogdan Aurescu a salutat faptul că unul dintre obiectivele prioritare ale Președinției slovene a Consiliului vizează consolidarea rezilienței Uniunii Europene și a evidențiat susținerea României pentru realizarea acestui obiectiv, inclusiv în ceea ce privește sistemele de sănătate la nivel european şi întărirea managementului crizelor în interiorul Uniunii. A subliniat că România s-a implicat activ pentru o viziune strategică la nivelul UE în acest domeniu, un exemplu în acest sens fiind constituirea rezervei strategice de echipamente medicale RescEU, România fiind primul stat membru care a găzduit astfel de echipamente medicale.

Șeful diplomației române a evidențiat necesitatea relansării economice la nivel european, pentru a contracara efectele economice și sociale ale pandemiei. De asemenea, a arătat că o atenție sporită trebuie acordată problemei securității cibernetice. În acest sens, pentru a dezvolta în mod eficient un ecosistem european de securitate cibernetică este necesară o coordonare sporită relevantă între statele membre, cu contribuția actorilor instituționali recent înființați la nivelul UE, precum Centrul de competențe în materie de securitate cibernetică, prima structură a UE care va avea sediul în România, la București.

Cu referire la Conferința privind viitorul Europei, ministrul Bogdan Aurescu a reliefat importanța deosebită a dezbaterilor din cadrul acestui proces de consultare, în vederea identificării așteptărilor cetățenilor de la Uniunea Europeană și a evocat cu acest prilej evenimentul de lansare a dezbaterii naționale privind viitorul Europei, găzduit de Președintele României, domnul Klaus Iohannis, la 13 iulie 2021. A subliniat importanța unei abordări pragmatice a Conferinței, care să conducă la avansarea politicilor europene în direcția agreării de rezultate concrete pentru cetățeni.

În ceea ce privește tranziția către o economie verde și adaptarea economiilor statelor membre la obiectivele noi și mai ambițioase ale schimbărilor climatice pentru deceniile viitoare, șeful diplomației române a subliniat că România susține eforturile UE în acest sens și este gata să se implice într-un proces echitabil și inclusiv, subliniind totodată importanța unei abordări flexibile, adaptate la specificul fiecărui stat membru, care să permită menținerea competitivității economice și să ia în considerare consecințele sociale ale acestui proces. În acest sens, a amintit că recent MAE a lansat rețeaua de diplomație climatică a României, un instrument care va ajuta România să fie mai activă și mai vizibilă în acest domeniu cheie.

În planul relațiilor externe, ministrul Bogdan Aurescu a exprimat susținerea pentru obiectivele Președinției slovene în ceea ce privește procesul de extindere a Uniunii și a reiterat sprijinul României pentru realizarea de progrese cu privire la acesta. În context, a exprimat susținere cu privire la atingerea cât mai curând posibil a acordului la nivel UE privind cadrele de negociere cu Albania și R. Macedonia de Nord.

Totodată, a mulțumit pentru susținerea acordată de Slovenia, alături de alte 9 state membre, inițiativei prezentate de România în cursul anului trecut, de a discuta în cadrul Consiliului Afaceri Externe situația conflictelor prelungite din Vecinătatea Estică, precum și instrumentele concrete prin care UE poate să fie mai eficientă și mai activă în rezolvarea acestora. Un prim rezultat concret al acestei propuneri l-a reprezentat turneul la care a participat, însoțit de șefii diplomațiilor din Austria și Lituania, în Caucazul de Sud, în perioada 24-26 iunie 2021, ale cărui rezultate le-a prezentat, alături de o serie de propuneri concrete, în cadrul Consiliului Afaceri Externe din 12 iulie 2021.

Totodată, ministrul român al afacerilor externe a subliniat importanța securității și stabilității în vecinătatea Uniunii. Cu referire la Vecinătatea Estică, a evidențiat importanța deosebită a unei viziuni substanțiale privind viitorul Parteneriatului Estic (PaE) post-2020, care să dezvolte sprijinul Uniunii pentru parcursul democratic al partenerilor estici și a pledat pentru dezvoltarea unei dimensiuni de securitate în cadrul PaE.

Șeful diplomației române a salutat, și cu acest prilej, victoria obținută de forțele reformiste, pro-democratice și pro-europene în alegerile parlamentare anticipate din Republica Moldova din 11 iulie 2021. A evidențiat că acest rezultat trimite un mesaj foarte clar de maturitate și hotărâre a societății Republicii Moldova de a continua reforma profundă, democratică a statului, orientată către valorile Uniunii Europene. A reafirmat mesajul ferm de susținere din partea României a eforturilor Republicii Moldova pentru a avansa pe calea sa europeană, aceste eforturi fiind singura garanție pentru asigurarea prosperității tuturor cetățenilor săi. În ceea ce privește acțiunea la nivelul UE, ministrul Bogdan Aurescu a subliniat necesitatea ca Uniunea și statele membre să ofere tot sprijinul și asistența necesare pentru a contribui la accelerarea modernizării Republicii Moldova, consolidarea sistemului său democratic și a drumului european. În acest sens, Bogdan Aurescu a exprimat încrederea că acest proiect poate deveni un model în Vecinătatea Estică și un exemplu pozitiv al puterii transformatoare a UE.

De asemenea, șeful diplomației române a arătat apreciere față de obiectivele Președinției slovene în ceea ce privește consolidarea parteneriatului transatlantic, pe baza valorilor și principiilor comune care stau la baza relației dintre Uniunea Europeană şi Statele Unite ale Americii.

 

Prezentăm, mai jos, discursul în limba engleză al ministrului afacerilor externe Bogdan Aurescu, cu prilejul conferinței de lansare, în România, a Președinției slovene a Consiliului UE, precum și traducerea în limba română:

 

Your Excellencies,

Ladies and Gentlemen,

I am glad to participate at this launching event of the Slovenian Presidency of the EU Council in Bucharest. Thank you, Madam Ambassador Lea Stančič, for the invitation. I would also like to thank the Representation of the European Commission for hosting today’s traditional event.

At the same time, let me take this opportunity to wish Mrs. Ramona Chiriac, our former colleague within the Romanian MFA, every success at the beginning of her mandate as Head of the Representation of the European Commission in Romania. I am looking forward to continuing the close dialogue, as we have discussed yesterday, with the European Commission Representation in order to advance our cooperation in the period to come.

I would also like to express a word of great appreciation to the Portuguese Presidency for the efforts to advance the EU dossiers during such a difficult period for the European Union. You have done a great job and you deserve all congratulations.

Madam Ambassador Stančič,

I would like to wish you all the best during these six months at the helm of the Council of the European Union. You can count on Romania’s support to advance the EU agenda in a consensual and constructive approach, driven by the objective of further consolidating the European project.

This is, indeed, the second time, as it was mentioned, when Slovenia is holding the Presidency of the EU Council. Comparing the current European context to the one of the previous mandate held by Slovenia in the first Semester of 2008, in a pre-Lisbon legal and institutional setting, it is quite clear that the challenges that we are facing now require all our efforts and innovative approach.

Since then, we have seen for many times and in many ways how the European values of unity and solidarity have helped us to overcome moments of crisis. This also stands true for today’s challenges. This time, we measure the resilience of the Union in the face of an unprecedented pandemic. In this respect, as a matter of priority, your Presidency will have to continue the work of the former presidencies in managing the COVID-19 pandemic and its consequences.

So we welcome the fact that the Program of the Slovenian Presidency places a special emphasis on resilience. Indeed, building on the lessons learned in the past year and a half, we need to increase our strategic resilience, both internally and externally. We need to have the capacity to activate instruments that are able to respond successfully to similar situations, while fully preserving the achievements of the European project, the rule of law and our democratic way of life. We need to consolidate our partnerships with like-minded actors, who share our values, and reduce our dependence on the ones who do not, those who challenge the rules-based international order.

The motto of the Slovenian Presidency “Together. Resilient. Europe.” resumes in the best way possible the need for a stronger, united and more powerful, that means resilient, Union.

Ladies and Gentlemen,

The way the EU and the Member States coordinated during the pandemic and all the measures taken proved a simple but clear fact: unity and cohesion are the solutions for overcoming difficulties at EU level and fundamental pre-requisites for a stronger Union.

Managing the pandemic continues to require an increased coordination among Member States, in order to preserve the free movement and the positive results already achieved in combating the virus.

The current pandemic revealed the clear added-value of our cooperation, including in areas where the EU action was less substantial in competences before the crisis.

We have, thus, realized that we need to strengthen the health care systems in the EU: if the national health care systems can better cope with such crises, than the EU as a whole is better prepared to cope with this kind of situations. We have also acknowledged, in this context, that health issues are part of the broader concept of security. This is why I welcome the emphasis of the Slovenian Presidency in this field and the commitment to advance towards the Health Union.

You can count on our support and involvement, in order to identify the ways of increasing EU resilience in preventing and efficiently dealing with possible similar crises in the future. We are especially interested in preserving the instruments that have proved their effectiveness during the crisis, such as the green lanes for transit and the joint acquisition of vaccines, medicines and other medical supplies.

Apart from effectively dealing with the sanitary crisis, we also need to consolidate the EU’s resilience in the area of crisis management. Romania has constantly advocated for a strategic vision at EU level in this area.

An example in this regard is the set-up of the strategic reserve of EU medical equipment (rescEU stockpiling), in March, last year. This was a new component of the RescEU reserve, created in 2019, during the mandate of the Romanian Presidency of the EU Council, within the Union’s Civil Protection Mechanism. This new strategic reserve, to which Romania took an active role, being the first state to host such medical equipment, proved essential in managing the COVID-19 crisis. We should preserve and further consolidate this instrument.

The economic consequences of the pandemic represent another key topic on the EU agenda in the months to come. We have agreed on an unprecedented Recovery Plan for Europe, aimed at restoring the economic growth and reinforcing the resilience of both EU and its Member States. Its implementation is essential for these objectives. We definitely need to avoid that the consequences of this crisis deepen the development gap, with impact on the most vulnerable categories.

We agree with the Slovenian Presidency that resilience also requires increased attention to cybersecurity, especially if we want to tackle long-term security threats. We need to be aware of the risks posed in this field and adapt our infrastructure in order to prevent future disruptions. We need increased coordination among Member States, but also with the recently set-up institutional actors at EU level, such as the Cybersecurity Competence Centre – the first EU structure which will be based in Romania, in Bucharest – in order to substantiate an efficient European cybersecurity ecosystem.

One of the most important topics on the EU agenda, as it was already mentioned, in the coming months will also be the green transition and further adapting our economies to new and more ambitious climate change goals for the decades to come. Romania supports EU’s efforts in this regard and is ready to play its part in a fair and inclusive process. We have also recently launched the Green Network of Romanian Diplomatic Missions – an instrument which will definitely help us to be more active and visible in this key area.  At the same time, our demarches to ensure the green transition should safeguard the economic competitiveness and take into account the social consequences of this process, which is different from state to state. We need to make sure that these elements are dully taken into account in the forthcoming discussions on the Fit for 55 packages, just published by the Commission.

Ladies and Gentlemen,

This pandemic will not be the EU’s last challenge. For this very reason we need to further consolidate our Union and the Conference on the Future of Europe, launched on the 9th of May, represents a very good opportunity to involve the citizens in sharing their views, their perceptions, expectations and, why not, their solutions, on the future of the EU.  As part of the events organised in our country, the President of Romania, Mr. Klaus Iohannis, hosted on the 13th of July the launching event of the national debate on the future of Europe.

EU action is successful only if supported by citizens. This is why this bottom-up process is an important one. It helps us to draw the right conclusions about the future of the EU. A stronger Union requires a pragmatic approach, which goes beyond institutional discussions and aims at reaching concrete results in implementing EU policies. We are not starting from the scratch. We have strategic documents to inspire our action, such as the EU Strategic Agenda and the Sibiu Declaration of 2019.

Taking into account the expectations of our citizens, it is also important to send a political message of our common renewed commitment towards the main values and principles that are at the core of the EU project – democracy, rule of law and fundamental rights. In this respect, we support the continuation of the Council’s dialogue within the rule of law EU-wide general mechanism, which allows us to exchange best practices and experiences.

A resilient and stable European Union, with a global amplitude, requires, as a sine-qua-non prerequisite, a continuous and strong projection in our neighbourhood of stability and prosperity, of our shared values, principles and freedoms. In this respect, we welcome the EU enlargement as one of the key priorities of the Slovenian Presidency. As the EU-Western Balkans Summit is expected to take place on the 6th of October, we need to reconfirm our commitment for the EU enlargement and to ensure that this process is a credible one. In this respect, we support having an agreement as soon as possible on the Negotiating Frameworks with Albania and the Republic of North Macedonia, so that we could hold the first Accession Conferences with these candidates.

Romania’s diplomatic efforts have continued to support EU enlargement and the consolidation of EU action in the Western Balkans. Together with my Slovenian counterpart and other like-minded countries in the region, Romania has included this item on the Foreign Affairs Council’ agenda and we will continue to stay focused on this topic.

I take this opportunity to also appreciate the Slovenian support for my initiative last year, co-signed by other like-minded ministers of foreign affairs, to discuss in the Foreign Affairs Council on how the European Union can become more influent, more active, more engaged, in favor of the resolution of the protracted conflicts in the Eastern Neighborhood.

Within the Foreign Affairs Council this Monday, I presented, together with my colleagues from Austria and Lithuania, our results and proposals after our recent tour in the South Caucasus – Armenia, Azerbaijan and Georgia, under the mandate and in coordination with the High Representative Borrell.

We have sent a strong message of European engagement, of EU commitment to the security, stability and prosperity of all three Southern Caucasus countries, which was very much welcomed by all interlocutors. We have underlined the EU’s strong determination to get actively engaged in solving the protracted conflicts. This visit was very timely and welcomed as a long-awaited and much-needed proof of the EU attention to the region – it was seen as a coming back of EU to this region. Now the EU is seen as a trusted, reliable partner and it needs to continue to act with determination in this direction.

Romania is also satisfied to see that the Eastern Partnership Summit will take place in December this year. Although postponed due to the pandemic, this Summit will certainly represent a good opportunity for establishing an ambitious vision for the future of the Eastern Partnership. Another conclusion of my discussions during the South Caucasus tour that I have mentioned was that there is clearly a need to strengthen the Eastern Partnership also by further developing its security dimension.

In this context, let me reiterate that Romania will continue to resolutely act as a strong supporter of the Republic of Moldova, based on its democratic, European choice – firmly demonstrated last Sunday. We fully count on working with the EU and the Slovenian Presidency in promoting this goal. The vote on Sunday in the Republic of Moldova and the victory achieved by the reformist and pro-European forces in the early parliamentary elections sent a very clear message of maturity of the society and determination for pursuing the deep democratic and EU-oriented reform of the State. Romania will continue to support firmly the efforts of the Republic of Moldova to advance on its European path. These efforts are the only guarantee for ensuring the prosperity of all its citizens.

It is indeed a moment of hope for the Republic of Moldova. There will be a strong pro-reform, pro-democratic and pro-European majority in the Parliament, with a clear mandate to pursue a bold reform agenda. On the EU side, we should also rise to the occasion and offer all the needed support and assistance. We have the unique opportunity to help accelerate the modernization of this country and consolidate its democratic system and its European path. This project can become a model in this respect in our Eastern Neighbourhood and an example of the positive transformation power of the EU.

Before concluding, I would also like to assure you of Romania’s full support for deepening and further consolidation of the transatlantic relationship, one of the main priorities of the Slovenian Presidency. We strongly believe that a solid EU – US relation is indispensable and mutually beneficial for the security and prosperity of both sides of the Atlantic.

Ladies and Gentlemen,

In a world of multiple challenges, interconnections and dependencies, it is important to base our actions on the fundamental values of democracy, along with the principles of unity and cohesion that brought prosperity and security to the European citizens. But we need, of course, to do more. We need to continue our future actions in this spirit.

Once again, I wish the Slovenian Presidency of the Council every success in fulfilling the objective for a resilient Europe, together!

Thank you!

 

***

 

Excelențele voastre,

Doamnelor și domnilor,

Mă bucur să particip la acest eveniment de lansare a Președinției slovene a Consiliului UE, la București. Mulțumesc doamnei ambasador Lea Stančič pentru invitație. De asemenea, aș dori să mulțumesc Reprezentanței Comisiei Europene în România pentru găzduirea tradiționalului eveniment de astăzi.

În același timp, permiteți-mi să profit de această ocazie pentru a-i ura doamnei Ramona Chiriac, fosta noastră colegă din cadrul Ministerului Afacerilor Externe, mult succes la începutul mandatului său de șef al Reprezentanței Comisiei Europene în România. Aștept cu nerăbdare să continuăm dialogul strâns cu Reprezentanța Comisiei Europene, după cum am discutat și ieri, pentru a avansa cooperarea în perioada următoare.

Aș dori, de asemenea, să-mi exprim aprecierea deosebită față de Președinția portugheză a Consiliului UE pentru eforturile de a înregistra progrese în dosarele UE, într-o perioadă atât de dificilă pentru Uniunea Europeană. Ați făcut o treabă excelentă și meritați toată aprecierea.

Doamnă ambasador Stančič,

Doresc să vă urez mult succes pe durata acestor  șase luni la conducerea Consiliului Uniunii Europene. Puteți conta pe sprijinul României pentru progrese în ceea ce privește  agenda Uniunii, într-o abordare consensuală și constructivă, având ca obiectiv consolidarea în continuare a proiectului european.

Este, într-adevăr, după cum a fost deja menționat, a doua oară când Slovenia deține Președinția Consiliului UE. Comparând contextul european actual cu cel din mandatul anterior deținut de Slovenia în primul semestru al anului 2008, într-un cadru juridic și instituțional pre-Lisabona, este evident că provocările cu care ne confruntăm acum necesită toate eforturile noastre și o abordare inovatoare.

De atunci, am văzut de multe ori și în multe feluri cum valorile europene ale unității și solidarității ne-au ajutat să depășim momentele de criză. Acest lucru este valabil și pentru provocările cu care ne confruntăm în prezent. De această dată, testăm reziliența Uniunii în fața unei pandemii fără precedent. În acest sens, în mod prioritar, Președinția slovenă va trebui să continue activitatea Președințiilor anterioare în gestionarea pandemiei de COVID-19 și a consecințelor acesteia.

Salutăm faptul că Programul Președinției slovene pune un accent deosebit pe reziliență. Într-adevăr, bazându-ne pe lecțiile învățate în ultimul an și jumătate, trebuie să sporim reziliența strategică, atât la nivel intern, cât și la nivel extern. Trebuie să avem capacitatea de a activa instrumente capabile să răspundă cu succes la situații similare, păstrând în același timp realizările proiectului european, statul de drept și modul nostru de viață democratic. Trebuie să consolidăm parteneriatele noastre cu actori care gândesc la fel, care împărtășesc valorile noastre și să reducem dependența noastră de cei care nu le împărtășesc, de cei care contestă ordinea internațională bazată pe reguli.

Motto-ul Președinției slovene “Împreună. Rezilient. Europa.” sintetizează în cel mai potrivit mod posibil nevoia unei Uniuni mai solide, mai unite și mai puternice, adică mai reziliente.

Doamnelor și domnilor,

Modul în care UE și statele membre s-au coordonat în timpul pandemiei și toate măsurile adoptate au dovedit un fapt simplu, dar clar: unitatea și coeziunea sunt soluțiile pentru depășirea dificultăților la nivelul UE și cerințe fundamentale pentru o Uniune mai puternică.

Gestionarea pandemiei necesită în continuare o coordonare sporită între statele membre, pentru a păstra libera circulație și rezultatele pozitive deja obținute în combaterea virusului.

Actuala pandemie a evidențiat valoarea adăugată clară a cooperării noastre, inclusiv în domeniile în care acțiunea UE era mai puțin substanțială în competențe înainte de criză.

Ne-am dat seama, așadar, că trebuie să consolidăm sistemele de sănătate la nivelul UE: dacă sistemele naționale de sănătate pot face față mai bine acestor crize, atunci UE în ansamblu este mai bine pregătită să facă față acestui tip de situații. De asemenea, am realizat, în acest context, că domeniul sănătății face parte din conceptul mai larg de securitate. Acesta este motivul pentru care salut accentul plasat de Președinția slovenă în acest domeniu și angajamentul de a avansa către Uniunea Sănătății.

Puteți conta pe sprijinul și implicarea noastră pentru a identifica modalitățile de creștere a rezilienței UE în prevenirea și gestionarea eficientă a unor posibile crize similare în viitor. Suntem interesați în special de păstrarea instrumentelor care și-au dovedit eficacitatea în timpul crizei, precum coridoarele verzi pentru tranzit și achiziționarea în comun a vaccinurilor, medicamentelor și a altor materiale medicale.

În afară de gestionarea eficientă a crizei sanitare, trebuie, de asemenea, să consolidăm reziliența UE în sfera gestionării crizelor. Romania a pledat constant pentru o viziune strategică la nivel UE în acest domeniu.

Un exemplu în acest sens este reprezentat de crearea rezervei strategice de echipamente medicale a UE (rescEU stockpiling), în martie anul trecut. Aceasta a fost o nouă componentă a RescEU, creată în 2019, în timpul mandatului Președinției române a Consiliului UE, în cadrul Mecanismului de Protecție Civilă al Uniunii. Această nouă rezervă strategică, în cadrul căreia România a jucat un rol activ, fiind primul stat care a găzduit aceste echipamente medicale, s-a dovedit esențială în gestionarea crizei de COVID-19. Trebuie să menținem și să consolidam în continuare acest instrument.

Consecințele economice ale pandemiei reprezintă un alt subiect cheie pe agenda UE în lunile următoare. Am convenit asupra unui Plan de Redresare pentru Europa fără precedent, care vizează revenirea la creștere economică și întărirea rezilienței UE și a statelor membre. Implementarea sa este esențială pentru atingerea acestor obiective. În mod cert, este nevoie să evităm ca decalajele de dezvoltare să fie adâncite de consecințele acestei crize, cu impact asupra celor mai vulnerabile categorii.

Suntem de acord cu Președinția slovenă că reziliența necesită o atenție sporită acordată și domeniului securității cibernetice, în special dacă dorim să gestionăm amenințările de securitate pe termen lung. Trebuie să fim conștienți de riscurile din acest domeniu și să ne adaptăm infrastructura pentru a preveni  probleme viitoare. Este nevoie de coordonare sporită între statele membre, dar și cu actori instituționali recent înființați la nivel UE, cum ar fi Centrul european de competențe în domeniul securității cibernetice – prima structură UE care va fi găzduită de România, la București – pentru a da substanță în continuare unui ecosistem european eficient de securitate cibernetică.

După cum a fost menționat mai devreme, una dintre cele mai importante teme pe agenda UE în lunile următoare va fi, de asemenea, tranziția verde și adaptarea în continuare a economiilor noastre la obiectivele mai noi și mai ambițioase din domeniul schimbărilor climatice pentru deceniile următoare. România sprijină eforturile UE în această privință și este gata să-și aducă contribuția la un proces echitabil și inclusiv. De asemenea, am lansat recent Rețeaua pilot de diplomație climatică a României – un instrument care ne va ajuta în mod sigur să fim mai activi și mai vizibili în acest domeniu. În același timp, demersurile noastre de a asigura tranziția verde ar trebui să protejeze competitivitatea economică și să ia în considerare consecințele sociale ale acestui proces, care diferă de la stat la stat. Trebuie să ne asigurăm că aceste elemente sunt luate în considerare în mod adecvat în discuțiile care urmează pe tema pachetului Fit for 55, publicat recent de către Comisie.

Doamnelor și Domnilor,

Pandemia nu va fi ultima provocare pentru UE. Exact pentru acest motiv trebuie să consolidăm în continuare Uniunea, iar Conferința privind viitorul Europei, lansată la 9 mai, reprezintă o foarte bună oportunitate de a implica cetățenii în exprimarea punctelor de vedere, percepțiilor, așteptărilor și, de ce nu, soluțiilor lor asupra viitorului Uniunii Europene. Ca parte a evenimentelor organizate în țara noastră, Președintele României, domnul Klaus Iohannis, a găzduit, la 13 iulie, evenimentul de lansare a dezbaterii naționale privind viitorul Europei.

Acțiunea UE poate fi de succes numai dacă este susținută de cetățeni. De aceea, acest proces de tip bottom-up este deosebit de important. Acesta ne ajută să tragem concluziile corecte despre viitorul UE. O Uniune mai puternică necesită o abordare pragmatică, care depășește discuțiile instituționale și vizează atingerea de rezultate concrete în implementarea politicilor UE. Nu pornim de la zero. Dispunem de documente strategice care să ne inspire în acțiunile noastre, cum ar fi Agenda Strategică a UE și Declarația de la Sibiu din 2019.

Luând în considerare așteptările cetățenilor, este de asemenea important să transmitem un mesaj politic privind angajamentul nostru reînnoit față de principalele valori și principii care stau la baza proiectului UE – democrația, statul de drept și drepturile fundamentale. În acest sens, sprijinim continuarea dialogului la nivelul Consiliului în cadrul mecanismului general european privind statul de drept, care facilitează schimbul de experiență și bune practici la nivelul statelor membre.

O Uniune Europeană rezilientă și stabilă, relevantă în plan global, presupune, ca o condiție sine-qua-non, capacitatea continuă și fermă de a proiecta stabilitatea și prosperitatea, precum și valorile, principiile și libertățile noastre comune în Vecinătatea noastră. În acest sens, salutăm faptul că politica de extindere a UE reprezintă una dintre prioritățile cheie ale Președinției slovene a Consiliului UE. În perspectiva Summitului UE-Balcanii de Vest, prevăzut a avea loc la 6 octombrie, este necesar să reconfirmăm angajamentul nostru față de politica de extindere a UE și să asigurăm credibilitatea acestui proces. Astfel, sprijinim obiectivul atingerii cât mai curând a unui acord privind cadrele de negociere cu Albania și R. Macedonia de Nord astfel încât să poată fi organizate primele Conferințe Interguvernamentale cu cele două state candidate.

Prin eforturi diplomatice, România a continuat să sprijine extinderea UE și întărirea acțiunii UE în Balcanii de Vest. Împreună cu omologul meu sloven și cu alte state like-minded din regiune, România a inclus politica de extindere pe agenda Consiliului Afaceri Externe și vom păstra în atenție acest dosar.

Profit de această ocazie pentru a saluta sprijinul Sloveniei pentru inițiativa mea de anul trecut, susținută de alți miniștri de externe cu abordări similare, de a discuta în Consiliul Afaceri Externe despre modalitățile în care UE poate deveni mai influentă, mai activă, mai angajată, în direcția soluționării conflictelor prelungite din Vecinătatea Estică.

În cadrul Consiliului Afaceri Externe de luni, am prezentat, împreună cu omologii din Austria și Lituania, rezultatele și propunerile subsecvente turneului nostru recent în Caucazul de Sud – în Armenia, Azerbaidjan și Georgia, desfășurat pe baza mandatului și în coordonare cu Înaltul Reprezentant Borrell.

Am transmis un mesaj puternic privind acțiunea europeană, angajamentul UE pentru securitatea, stabilitatea și prosperitatea celor trei state din Caucazul de Sud, mesaje foarte bine primite de toți interlocutorii. Am subliniat hotărârea fermă a UE pentru a se angaja activ în rezolvarea conflictelor prelungite. Vizita noastră a fost foarte oportună și salutată drept o dovadă mult așteptată și necesară a atenției UE pentru regiune – a fost văzută ca o reîntoarcere a UE în această regiune. Acum UE este percepută ca un partener de încredere și solid  și trebuie să continuăm să acționăm decis în această direcție.

România salută, de asemenea, organizarea Summitului Parteneriatului Estic în decembrie acest an. Deși a fost amânat din cauza pandemiei, este cert că Summitul va reprezenta o bună oportunitate pentru definirea unei viziuni ambițioase pentru viitorul Parteneriatului Estic. O altă concluzie a discuțiilor mele din cadrul turneului sud-caucazian se referă la necesitatea clară a întăririi Parteneriatului Estic inclusiv prin dezvoltarea în continuare a dimensiunii de securitate.

În acest context, reiterez hotărârea României de a acționa ca un susținător puternic al Republicii Moldova, în baza opțiunii sale democratice și europene, demonstrate foarte convingător duminica trecută. Contăm pe colaborarea cu UE și Președinția slovenă pentru promovarea acestui obiectiv. Votul de duminică din Republica Moldova și victoria repurtată de către forțele reformiste și pro-europene în alegerile parlamentare anticipate au transmis un mesaj foarte clar privind maturitatea societății și hotărârea de a realiza un proces profund și orientat spre valorile UE de reformă a statului. România va continua să sprijine ferm eforturile Republicii Moldova de a avansa pe calea europeană. Aceste eforturi sunt singura garanție pentru asigurarea prosperității cetățenilor săi.

Pentru Republica Moldova este într-adevăr un moment de speranță. În Parlament va exista o puternică majoritate pro-reformă, pro-democratică, pro-europeană, cu un mandat clar asupra unei agende curajoase de reformă. Din partea UE, ar trebui să ne ridicăm la înălțimea ocaziei și să oferim sprijinul și asistența necesare. Ne aflăm în fața unei oportunități unice de a ajuta la modernizarea acestei țări, la consolidarea sistemului său democratic și a traseului său european. Acest proiect poate deveni un model în Vecinătatea noastră Estică și un exemplu pozitiv  al puterii transformatoare a UE.

Înainte de a încheia, aș dori să vă asigur de întregul sprijin al României pentru adâncirea și consolidarea în continuare a relației transatlantice, una din prioritățile Președinției slovene. Suntem ferm convinși că o relație solidă între UE și SUA este indispensabilă și reciproc benefică pentru securitatea și prosperitatea ambelor maluri ale Atlanticului.

Doamnelor și domnilor,

Într-o lume a provocărilor multiple, a interconexiunilor și interdependențelor, este important să ne ancorăm acțiunile pe valorile fundamentale ale democrației, alături de principiile unității și coeziunii care au adus prosperitate și securitate cetățenilor europeni. Dar, totodată, trebuie să facem mai mult. Acțiunea noastră viitoare trebuie să continue în acest spirit.

Încă o dată, doresc Președinției slovene a Consiliului UE mult succes în îndeplinirea obiectivului unei Europe reziliente, împreună!

Mulțumesc!

Articole similare

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Back to top button
Close