Politică

DECLARAȚIE DE PRESĂ primită de la doamna deputat Rodica Paraschiv (Grupul parlamentar al PSD) Cât de importantă este Prahova pentru Guvernul Cîţu şi PNRR?

Judeţul Prahova s-a aflat, zeci de ani, pe primele locuri la nivel naţional, din multe puncte de vedere, atât social, cât mai ales economic.

 

 

După Bucureşti şi Iaşi, Prahova are cel mai mare număr de locuitori din ţară. Acum, Prahova are peste 792.000 de locuitori. Prahova contribuie cu sume enorme la constituirea PIB-ului ţării, iar anul trecut “a vărsat” 8,23 miliarde de euro la Produsul Intern Brut al României.De asemenea, Prahova are cele mai tranzitate drumuri naţionale din România, iar DN1 este recunoscut pentru nivelul crescut al traficului de pe tronsonul prahovean.Ce relevanţă au avut aceste lucruri asupra criteriilor de utilizare a fondurilor care ar urma să intre în România, după aprobarea Planului Naţional de Redresare şi Rezilienţă?Niciuna, aşa cum reiese din cele 1.350 de pagini ale PNRR. Documentul relevă faptul că Prahova nu se află printre favoritele Guvernului Cîţu, sau cel puţin ale ministrului Investiţiilor şi Proiectelor Europene, Cristian Ghinea. Dincolo de aceste realităţi dure, să nu uităm că un ales al prahovenilor pe listele Partidului Naţional Liberal – Alexandru Nazare – deţine una dintre cele mai importante funcţii în Guvernul Cîţu: de ministru al finanţelor publice! Am fi vrut să simţim mai multă implicare din partea unui senator ales de prahoveni…Numele judeţului Prahova apare în PNRR doar de câteva ori. De mult prea puţine ori, având în vedere nivelul contribuţiei la PIB, nivelul populaţiei rezidente, nivelul traficului de pe căile de comunicaţii rutiere şi feroviare.Ce prevede PNRR în privinţa judeţului Prahova? Nu prea multe. Una dintre puţinele investiţii concrete care au legătură cu judeţul Prahova, notate în Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă trimis la Bruxelles, este autostrada Ploieşti (Dumbrava) – Buzău, pe care ar urma să apară şase staţii de încărcare pentru automobile electrice şi câteva perdele forestiere, pentru a se încadra în normele de investiţii ecologice, solicitate de Comisia Europeană. Vom vedea dacă şi acest unic proiect de infrastructură rutieră din Prahova va rămâne în final în PNRR.A doua investiţie – scrisă negru pe alb – vizează două sisteme de desecare pentru zonele expuse inundaţiilor – pe zonele Ghighiu-Boldeşti Grădiştea şi Fulga – Valea Tolii, pentru staţii de pompare şi canale de desecare pentru prevenirea riscului la inundaţii.Celelalte apariţii în PNRR ale numelui judeţului Prahova sunt doar tangenţiale, pentru că nu se prezintă în cele 1.350 de pagini nici alte investiţii în infrastructura rutieră, nici în cea feroviară – deşi avem încă pe raza judeţului Prahova sute de kilometri de căi feroviare neelectrificate – nici în infrastructura şcolară şi nici în cea spitalicească.Rămânem la prima impresie, care din păcate este în detrimentul prahovenilor. PNRR este o ruşine naţională, o poveste din care românii nu vor câştiga mai deloc, ci dimpotrivă, se vor îndatora, astfel încât să câştige cine trebuie, chiar şi din fonduri rambursabile europene.

Articole similare

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Back to top button
Close