Politică

Apel urgent către alianța USR-PLUS

În 2015 coaliția ciumei roșii majoritară în parlament și care în linii mari avea acceiași componență ca și actuala majoritate, a elaborat și emis legea 208/2015. Această lege conține 4 articole care îngrădesc și condiționează dreptul la vot. Articolele în cauză sunt: 51,83,84 și 85 din legea 208/2015.

Cum a fost elaborată legea?

Legea 208/2015 a stabilit pentru alegerile parlamentare înființarea a 41 de secții de votare aferente celor 41 de județe ale României. A 42 a circumscripție electorală a fost stabilită pentru Municipiul București iar a 43 a circumscripție a fost alocată pentru diaspora.

Ce prevede articolele mai sus enunțate

Prin articolele mai sus enunțate majoritatea toxică din parlamentul României, a stabilit că cetățenii români au dreptul de vot la alegerile parlamentare doar dacă în ziua votului se află în perimetrul circumscripției electorale unde au domiciliul sau reședința. Spre exemplu: Un cetățian care are domiciliul în București secorul 1, poate vot la secția la care este arondat sau pe listă suplimentară la o secție de votare din alt sector. Dacă acel cetățian se află în ziua votului spre exemplu, în Pitești nu are drept de vot, conform articolelor mai sus enunțate. În continuare cităm articolele 51,83,84 și 85 din legea 208/2015:

ART 51 din legea 208/2015 (1) Listele electorale suplimentare se întocmesc în cazurile prevăzute de prezenta lege şi vor cuprinde elementele prevăzute la art. 49 alin. (5) sau (6), după caz. Listele electorale suplimentare se semnează de preşedintele biroului electoral al secţiei de votare unde au fost întocmite. (2) În listele electorale suplimentare utilizate în secţiile de votare din ţară vor fi trecute, de către preşedintele biroului electoral al secţiei de votare, următoarele persoane: a) persoanele care se prezintă la vot şi fac dovada că au domiciliul sau reşedinţa pe raza secţiei de votare respective, însă au fost omise din lista electorală permanentă; b) persoanele care se prezintă la vot şi fac dovada că au reşedinţa pe raza secţiei de votare respective, însă nu au făcut cereri de înscriere în Registrul electoral cu adresa de reşedinţă; c) persoanele care în ziua votării se află în altă unitate administrativ-teritorială decât cea unde îşi au domiciliul sau reşedinţa şi care fac dovada că au domiciliul sau reşedinţa pe raza circumscripţiei electorale în care se află secţia de votare respectivă; d) membrii birourilor electorale ale secţiilor de votare şi operatorii de calculator, dacă au domiciliul sau reşedinţa pe raza circumscripţiei electorale în care se află secţia de votare respectivă; e) persoanele însărcinate cu menţinerea ordinii sau cu verificarea dispozitivului de menţinere a ordinii, dacă au domiciliul sau reşedinţa pe raza circumscripţiei electorale în care se află secţia de votare respectivă; f) candidaţii, dacă aceştia candidează în circumscripţia electorală respectivă. (3) În listele electorale suplimentare utilizate în secţiile de votare din străinătate vor fi trecute, de către preşedintele biroului electoral al secţiei de votare, următoarele persoane: a) persoanele care se prezintă la vot la secţiile de votare organizate pe lângă misiunile diplomatice, oficiile consulare, secţiile consulare şi institutele culturale din străinătate ale României şi fac dovada că au domiciliul sau reşedinţa în străinătate şi care nu figurează în listele electorale permanente ale secţiilor de votare din străinătate; b) personalul misiunilor diplomatice şi al oficiilor consulare, secţiilor consulare şi institutelor culturale din străinătate; c) membrii birourilor electorale ale secţiilor de votare şi operatorii de calculator din străinătate, dacă au domiciliul sau reşedinţa în străinătate; d) candidaţii, dacă aceştia candidează în circumscripţia electorală externă. (4) Întâmpinările formulate cu privire la listele electorale suplimentare se soluţionează de către biroul electoral al secţiei de votare, prin decizie. (5) În cadrul secţiilor de votare organizate pe lângă misiunile diplomatice, oficiile consulare, secţiile consulare sau institutele culturale din străinătate se utilizează numai liste electorale suplimentare, cu excepţia situaţiilor în care la aceste secţii de votare sunt arondaţi alegători conform art. 23 alin. (3). (6) În cadrul secţiilor de votare din străinătate organizate în afara misiunilor diplomatice şi a oficiilor consulare, secţiilor consulare şi institutelor culturale din străinătate ale României îşi pot exercita dreptul de vot numai alegătorii înscrişi în listele electorale permanente şi membrii biroului electoral al secţiei de votare, precum şi operatorii de calculator, prevăzuţi de prezenta lege.

ART. 83 (1) Cetăţenii români cu domiciliul sau reşedinţa în România care în ziua votării se află în ţară îşi pot exercita dreptul de vot la secţiile de votare organizate în România în baza unuia dintre următoarele acte de identitate, valabile în ziua votării: a) cartea de identitate; b) cartea electronică de identitate; c) cartea de identitate provizorie; d) buletinul de identitate; e) paşaportul diplomatic; f) paşaportul diplomatic electronic; g) paşaportul de serviciu; h) paşaportul de serviciu electronic; i) carnetul de serviciu militar, în cazul elevilor din şcolile militare. (2) Cetăţenii români cu domiciliul în România, dar care au fost înscrişi în Registrul electoral cu adresa de reşedinţă în străinătate, îşi pot exercita dreptul de vot la secţiile de votare organizate în străinătate în baza unuia dintre următoarele acte de identitate, valabile în ziua votării, însoţite de un document oficial emis de statul străin privind stabilirea reşedinţei: a) cartea de identitate; b) cartea electronică de identitate; c) cartea de identitate provizorie; d) buletinul de identitate; e) paşaportul diplomatic; f) paşaportul diplomatic electronic; g) paşaportul de serviciu; h) paşaportul de serviciu electronic; i) paşaportul simplu; j) paşaportul simplu electronic; k) paşaportul simplu temporar. (3) Cetăţenii români cu domiciliul în străinătate îşi pot exercita dreptul de vot la secţiile de votare organizate în străinătate, conform prezentei legi, în baza unuia dintre următoarele acte de identitate, valabile în ziua votării: a) paşaportul simplu, cu menţionarea ţării de domiciliu; b) paşaportul simplu temporar, cu menţionarea ţării de domiciliu; c) paşaportul simplu electronic, cu menţionarea ţării de domiciliu. (4) Prin reşedinţă în străinătate se înţelege adresa din străinătate la care persoana fizică declară că are locuinţa secundară, alta decât cea de domiciliu, şi unde posedă un drept legal de şedere mai mare de 90 de zile. Documentele care atestă reşedinţa în străinătate se stabilesc de către ministrul afacerilor externe, prin ordin. (5) Militarii, poliţiştii şi personalul civil român din instituţiile sistemului de apărare, ordine publică şi siguranţă naţională trimişi în misiune în teatre de operaţiuni din străinătate îşi exercită dreptul de vot la orice secţie de votare constituită în ţara în care îşi desfăşoară misiunea. Aceştia vor fi înscrişi în lista electorală suplimentară de către preşedintele biroului electoral al secţiei de votare şi vor vota în baza paşaportului de serviciu. ART. 84 (1) Alegătorii votează numai la secţia de votare la care este arondată strada sau localitatea unde îşi au domiciliul ori reşedinţa, conform prezentei legi. În cazul în care, în ziua votării, alegătorii se află în altă unitate administrativ-teritorială din cadrul aceleiaşi circumscripţii electorale, aceştia pot vota la orice secţie de votare din cadrul circumscripţiei electorale unde îşi au domiciliul sau reşedinţa. (2) Accesul alegătorilor în sala de votare are loc în serii corespunzătoare numărului cabinelor. Fiecare alegător prezintă actul de identitate şi, după caz, documentul care dovedeşte reşedinţa operatorului de calculator al biroului electoral al secţiei de votare, care înscrie codul numeric personal al alegătorului în Sistemul informatic de monitorizare a prezenţei la vot şi de prevenire a votului ilegal. (3) În cazul în care alegătorul nu figurează în lista electorală permanentă existentă în secţia de votare respectivă, Sistemul informatic de monitorizare a prezenţei la vot şi de prevenire a votului ilegal semnalează dacă: a) persoana care s-a prezentat la vot a împlinit vârsta de 18 ani până în ziua votării inclusiv; b) persoana care s-a prezentat la vot şi-a pierdut drepturile electorale; c) persoana care s-a prezentat la vot este arondată la altă secţie de votare; d) persoana care s-a prezentat la vot este omisă din lista electorală permanentă, are domiciliul sau reşedinţa în raza teritorială a secţiei de votare respective şi dacă a formulat o solicitare de a fi înscrisă în Registrul electoral cu adresa de reşedinţă; e) persoana care s-a prezentat la vot şi-a mai exercitat dreptul de vot la acelaşi scrutin. (4) În baza rezultatelor generate de Sistemul informatic de monitorizare a prezenţei la vot şi de prevenire a votului ilegal, a comunicărilor efectuate prin intermediul acestuia şi a verificării actului de identitate, preşedintele biroului electoral al secţiei de votare: #M1 a) opreşte de la votare persoana care nu a împlinit vârsta de 18 ani până în ziua votării, persoana care şi-a pierdut drepturile electorale şi persoana care a optat să voteze prin corespondenţă; #B b) îndrumă alegătorul să voteze la secţia de votare la care este arondat, în cazul în care este arondat la altă secţie de votare; c) îndrumă alegătorul să voteze la secţia de votare unde a fost arondat conform reşedinţei, în cazul în care acesta a fost înscris în Registrul electoral cu adresa de reşedinţă; d) înscrie în lista electorală suplimentară persoana care s-a prezentat la vot, este omisă din lista electorală permanentă, are domiciliul sau reşedinţa în raza teritorială a secţiei de votare respective; în cazul în care persoana omisă este înscrisă în lista electorală permanentă existentă la altă secţie de votare, preşedintele biroului electoral al acelei secţii de votare va fi notificat de către sistemul informatic în acest sens şi va radia persoana respectivă din lista electorală permanentă; după ce alegătorul semnează în lista electorală suplimentară îi încredinţează buletinele de vot şi ştampila cu menţiunea “VOTAT”; e) înscrie în lista electorală suplimentară persoana care s-a prezentat la vot, are domiciliul sau reşedinţa în altă unitate administrativ-teritorială din cadrul aceleiaşi circumscripţii electorale; în cazul în care persoana este înscrisă în lista electorală permanentă existentă la altă secţie de votare, preşedintele biroului electoral al acelei secţii de votare va fi notificat de către sistemul informatic în acest sens şi va radia persoana respectivă din lista electorală permanentă; după ce alegătorul semnează în lista electorală suplimentară îi încredinţează buletinele de vot şi ştampila cu menţiunea “VOTAT”; f) permite alegătorului care îndeplineşte condiţiile prevăzute de lege şi este înscris în lista electorală permanentă să voteze; în acest sens, după ce alegătorul semnează în lista electorală permanentă îi încredinţează buletinele de vot şi ştampila cu menţiunea “VOTAT”. (5) În situaţia în care alegătorul, din motive bine întemeiate, constatate de către preşedintele biroului electoral al secţiei de votare, nu poate semna în lista electorală permanentă, preşedintele face o menţiune în lista electorală, confirmată prin semnătura sa şi a unui alt membru al biroului electoral. (6) Alegătorii votează separat, în cabine închise, aplicând ştampila cu menţiunea “VOTAT” în patrulaterul care cuprinde lista de candidaţi sau numele candidatului pe care îl votează. (7) Ştampila cu menţiunea “VOTAT” trebuie să fie rotundă şi astfel dimensionată încât să fie mai mică decât patrulaterul în care se aplică. (8) După ce au votat, alegătorii îndoaie buletinele de vot astfel ca pagina albă care poartă ştampila de control să rămână în afară şi le introduc în urnă, având grijă să nu se deschidă. Îndoirea greşită a buletinului de vot nu atrage nulitatea votului, dacă secretul votului este asigurat. (9) În cazul în care buletinul de vot se deschide în aşa fel încât secretul votului nu mai este asigurat, acesta se anulează şi se dă alegătorului, numai o singură dată, un nou buletin de vot, făcându-se menţiune despre aceasta în procesul-verbal al operaţiunilor de votare. (10) Ştampila cu menţiunea “VOTAT”, încredinţată pentru votare, se restituie preşedintelui, care o aplică pe actul de identitate, menţionând şi data scrutinului. În cazul alegătorilor care votează pe baza cărţii de identitate, pe versoul acesteia se aplică un timbru autocolant cu menţiunea “VOTAT” şi data scrutinului. (11) Preşedintele poate lua măsuri ca staţionarea unui alegător în cabina de votare să nu se prelungească nejustificat. (12) Preşedintele biroului electoral al secţiei de votare este obligat să ia măsurile necesare pentru ca alegerile să decurgă în bune condiţii. Atribuţiile acestuia, în această privinţă, se întind şi în afara localului de vot, în sediul secţiei de votare, în curtea acestuia, în intrările în curte, în jurul sediului secţiei de votare, precum şi pe străzi şi în pieţe publice până la o distanţă de 50 m. (13) Pentru menţinerea ordinii, preşedintele biroului electoral al secţiei de votare va avea la dispoziţie mijloacele de ordine necesare, asigurate de primar şi de prefect, împreună cu reprezentanţii Ministerului Afacerilor Interne. (14) În afară de membrii biroului electoral al secţiei de votare, de candidaţi şi de delegaţii şi de observatorii acreditaţi, nicio altă persoană nu poate staţiona în locurile publice din zona de votare sau în localul de vot mai mult decât timpul necesar pentru votare. (15) Pe durata votării se interzice membrilor birourilor electorale şi persoanelor acreditate să poarte ecusoane, insigne sau alte însemne de propagandă electorală. (16) Operatorii de calculator au statut de personal tehnic auxiliar. ART. 85 (1) Candidaţii şi membrii birourilor electorale ale secţiilor de votare au dreptul să conteste identitatea persoanei care se prezintă la vot. În acest caz, identitatea se stabileşte de preşedintele biroului electoral al secţiei de votare prin orice mijloace legale. (2) În cazul în care contestaţia este întemeiată, preşedintele biroului electoral al secţiei de votare va opri de la votare pe alegătorul contestat, va consemna faptul într-un proces-verbal şi va sesiza această situaţie autorităţilor competente. (3) Preşedintele biroului electoral al secţiei de votare poate suspenda votarea pentru motive temeinice. (4) Durata totală a suspendărilor nu poate depăşi o oră. Suspendarea este anunţată prin afişare la uşa localului secţiei de votare imediat ce s-a produs evenimentul care a declanşat suspendarea. (5) În timpul suspendării, urnele de votare, ştampilele, buletinele de vot şi celelalte documente şi materiale ale biroului electoral al secţiei de votare vor rămâne sub pază permanentă. În timpul suspendării nu pot părăsi sala de votare mai mult de jumătate din numărul membrilor biroului electoral al secţiei de votare în acelaşi timp. (6) Candidaţii şi persoanele acreditate care asistă la votare în condiţiile prezentei legi nu pot fi obligate să părăsească sala de votare în acest timp. (7) Prezenţa oricărei persoane în cabinele de vot, în afara celei care votează, este interzisă. (8) Alegătorul care, din motive temeinice, constatate de preşedintele biroului electoral al secţiei de votare, nu poate să voteze singur are dreptul să cheme în cabina de votare un însoţitor ales de el, pentru a-l ajuta. Acesta nu poate fi din rândul observatorilor sau membrilor biroului electoral al secţiei de votare. (9) Preşedintele biroului electoral al secţiei de votare sau, în lipsa acestuia, locţiitorul este obligat să primească şi să înregistreze orice sesizare scrisă cu privire la nereguli produse în timpul procesului de votare, înaintată de membri ai biroului electoral al secţiei de votare, candidaţi, observatori acreditaţi, reprezentanţi acreditaţi ai presei scrise, radioului şi televiziunii, români şi străini, ori alegători prezenţi în secţia de votare pentru exercitarea dreptului de vot. În cazul în care i se înaintează sesizarea în dublu exemplar, preşedintele biroului electoral al secţiei de votare, respectiv locţiitorul acestuia va menţiona pe copia care rămâne la persoana care înaintează sesizarea faptul că a luat cunoştinţă de sesizarea respectivă şi numărul sub care aceasta este înregistrată. (10) Pentru cetăţenii cu drept de vot din circumscripţia electorală respectivă care nu se pot deplasa la sediul secţiei de votare din cauză de boală sau invaliditate, preşedintele biroului electoral al secţiei de votare poate aproba, la cererea scrisă a acestora, însoţită de copii ale actelor din care rezultă starea de sănătate ori de invaliditate, înregistrată la cea mai apropiată secţie de votare de locul în care se află în ziua votării, ca o echipă formată din cel puţin 2 membri ai biroului electoral să se deplaseze cu o urnă specială şi cu materialul necesar votării – ştampilă cu menţiunea “VOTAT” şi buletine de vot – la locul unde se află alegătorul, pentru a se efectua votarea. În raza unei secţii de votare se utilizează o singură urnă specială. Urna specială poate fi transportată numai de membrii biroului electoral al secţiei de votare, sub paza personalului structurilor Ministerului Afacerilor Interne. În cazul cetăţenilor care nu se pot deplasa la sediul secţiei de votare, cererile scrise se pot transmite prin intermediul altor persoane sau prin intermediul personalului de specialitate din unităţile medicale unde se află internaţi, după caz. (11) În cazurile prevăzute la alin. (10), votarea se face numai pe baza unui extras întocmit personal de către preşedintele biroului electoral de pe lista electorală permanentă sau suplimentară existentă la secţia respectivă. Extrasul se semnează de către preşedinte şi se ştampilează, iar persoanele cuprinse în aceste extrase trebuie să fie radiate din celelalte liste electorale existente la secţie. (12) În modalitatea prevăzută la alin. (10) şi (11) pot vota numai persoanele care domiciliază pe raza teritorială a circumscripţiei electorale din ţară. (13) Codurile numerice personale ale alegătorilor care au formulat cereri potrivit alin. (10) sunt preînregistrate în Sistemul informatic de monitorizare a prezenţei la vot şi de prevenire a votului ilegal, urmând a fi înregistrate definitiv la întoarcerea în localul de vot a echipei prevăzute la alin. (10) pe baza semnăturilor în extrasul prevăzut la alin. (11). (14) Înainte ca echipa de membri ai biroului electoral al secţiei de votare să se deplaseze cu o urnă de vot specială la persoanele care nu pot vota la secţia de votare potrivit legii, preşedintele biroului electoral al secţiei de votare solicită operatorului să verifice dacă persoanele respective şi-au mai exercitat dreptul de vot în aceeaşi zi.

Concluzii finale

După cum se poate constata cele 4 articole mai sus enunțate încalcă art.36 alin.1 din constituția României pe care îl cităm:

Art. 36 – Dreptul de vot

  • Cetăţenii au drept de vot de la vârsta de 18 ani, împliniţi până în ziua alegerilor inclusiv.

 

De asemenea încalcă art.69 alin.1 din Constituția României pe care îl cităm:

Art. 69 – Mandatul reprezentativ

  • În exercitarea mandatului, deputaţii şi senatorii sunt în serviciul poporului.

Totodată adaugă la art.36 alin.2 din constituția României și alte categorii de cetățeni cărora le este interzis dreptul la vot. În continuare cităm art 36 alin.2 din constituția României:

Art.36. alin.2

  • Nu au drept de vot debilii sau alienaţii mintal, puşi sub interdicţie, şi nici persoanele condamnate, prin hotărâre judecătorească definitivă, la pierderea drepturilor electorale.

 

De asemenea sunt încălcate tratatele internaționale ratificate de parlamentul României privind declarația universală a drepturilor omului.

Ce a urmărit majoritatea toxică din parlametul României prin introducerea acestor 4 articole (51,83,84 și 85 din legea 208/2015)

PSD-ul și acoliții săi prin introducerea acestor articole a urmărit să elimine de la vot cetățenii români din diaspora care nu au domiciliul sau reședința în afara țări și de fapt s-a urmărit eliminarea de la vot a populației active care în foarte multe momente nu se regăsește în perimetrul circumscripției electorale unde au domiciliul sau reședința. în contrast avem pensionarii care în procent de aproape 100% îi găsim în perimetrul circumscriptiei electorale unde au domiciliul sau reședința. în continuare vă expunem o listă cu cetățeni români care potrivit articolelor mai sus enunțate în ziua alegerilor nu pot vot:

  1. Șoferii de tir aflați în afara perimetrului circumscripției electorale.
  2. Șoferii de autocare și călătorii pe care îi transportă.
  3. Piloții de avioane, personalul de deservire și călătorii pe care îi transportă.
  4. Persoane care și-au cumpărat cu anticipație pachete de vacanță în stațiuni situate în afara circumscripției electorale unde au domiciliul sau reședința.
  5. Persoane plecate la nuntă, botez, stare civilă, înmormântare.
  6. Persoane internate în clinici situate în afara perimetrului unde are domiciliul sau reședința.
  7. Sportivii angrenații în competiții sportive, împreună cu staff-ul technic și suporterii care îi însoțesc.
  8. Persoane aflate la munci sezoniere.
  9. Perosane aflate în delegație de serviciu.
  10. Elevii și studenții care studiază în afara perimetrului circumscripției electorale unde au domiciliul sau reședința.

V-am expus această listă prin care demonstrăm că unor importante segmente de cetățenii români le este interzis dreptul la vot prin articolele mai sus enunțate. De fapt această lege pune cetățianul român să aleagă între două drepturi garantate de constituție:

  1. Dreptul la liberă circulație, garantat de art. 25 alin.1 din constituția României pe care îl cităm:

Art. 25 – Libera circulaţie

  • Dreptul la liberă circulaţie, în ţară şi în străinătate, este garantat. Legea stabileşte condiţiile exercitării acestui drept.
  1. și dreptul la vot pe care mai sus l-am citat ( art.36 alin.1 din constituție)

De ce românii sunt obligați să voteze în circumscripția electorală unde au domiciliul sau reședința?

În primul rând cetățenii români după încheierea alegerilor parlamentare nu sunt reprezentați doar de parlamentarii din circumscripția electorală unde au domiciliul sau reședința ci de toți parlamentarii români. Acest lucru a fost stabilit de art.69 alin.1 din constituția României pe care mai sus l-am citat. De asemenea legile nu se emit la nivel de circumscripție electorală ci la nivelul întregii țări și în fine ultima precizare, ce este important si elocvent. După alegerile parlamentare nimeni nu mai vorbește de circumscripții electorale ci doar de formarea unei coaliții majoritare.

Solicităm urgent ca alianța USR-PLUS să facă toate demersurile pentru ca la alegerile parlamentare din 6 decembrie 2020 cetățenii români aflați în afara perimetrului circumscripției electorale unde au domiciliul sau reședința să poată vota pe listă suplimentară.

Articole similare

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Back to top button
Close