Eveniment

Grava și perpetua greșeală a parchetului general

În activitatea parchetului general s-a statuat regula ca,pentru anchetarea unui parlamentar este necesar să se ceară încuviințarea membrilor camerei din care face parte. Acest aspect este eronat și contravine constituției și legilor în vigoare, deci este ilegal. Conform art.72  din constituția României, un parlamentar nu poate fi anchetat pentru votul sau opiniile sale politice. De asemenea nu poate fi percheziționat și nici reținut decât în situații speciale, care de altfel sunt bine stabilite în cadrul articolului mai sus enunțat. Ceea ce este grav, este faptul că până în momentul de față, asupra multor parlamentari care au săvârșit ilegalități, se putea declanșa urmărirea penală de către parchetul de pe lângă ICCJ fără a se cere încuviințarea camerei din care face parte. Acest lucru este foarte clar stabilit în art.72 din constituție, ce este important de reținut, este faptul că, nu există vreo lege sau vreun articol de lege care să vină în contradicție cu art.72 din constituție. Pentru edificarea tuturor, cităm integral art.72 din constituția României. Cei neavizați, îi rugăm să citească cu mare atenție pasajul pe care îl vom expune mai pronunțat. Art. 72 alin.2 din constituția României  demonstrează clar că toate adresele trimise de parchetul general către parlament, prin care se solicita încuviințarea pentru începerea urmăririi penale sunt nule de drept. În esență trebuie reținut că, împotriva unui parlamentar care se face vinovat de o faptă penală, se poate declanșa urmărirea penală fără a se cere încuviințarea camerei din care face parte. În continuare cităm articolul 72 din constituția României:

Art. 72 – Imunitatea parlamentară

(1) Deputaţii şi senatorii nu pot fi traşi la răspundere juridică pentru voturile sau pentru opiniile politice exprimate în exercitarea mandatului.
(2) Deputaţii şi senatorii pot fi urmăriţi şi trimişi în judecată penală pentru fapte care nu au legătură cu voturile sau cu opiniile politice exprimate în exercitarea mandatului, dar nu pot fi percheziţionaţi, reţinuţi sau arestaţi fără încuviinţarea Camerei din care fac parte, după ascultarea lor. Urmărirea şi trimiterea în judecată penală se pot face numai de către Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie. Competenţa de judecată aparţine Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie.
(3) În caz de infracţiune flagrantă, deputaţii sau senatorii pot fi reţinuţi şi supuşi percheziţiei. Ministrul justiţiei îl va informa neîntârziat pe preşedintele Camerei asupra reţinerii şi a percheziţiei. În cazul în care Camera sesizată constată că nu există temei pentru reţinere, va dispune imediat revocarea acestei măsuri.

Articole similare

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Back to top button
Close